marți, 30 decembrie 2014

Piatra Craiului: Satele Magura şi Pestera – Superlativele anului



 
Pentru că, din lipsa unor articole complete pe 2014, nu voi face o retrospectivă a CĂLĂTORIILOR, aşa cum am procedat pentru SPORT, SERIALE, FILME şi CĂRŢI (vezi mai jos), în această ordine, vă ofer un dar, ca de Adio, 2014!.
Este un album - şi câteva cuvinte ☺ - cu şi despre cea mai frumoasă zonă din România pe care am vizitat-o anul acesta eu şi Ion.

Şi pentru că nu am mai scris din octombrie despre concediul 2014, mă simt datoare să vă reamintesc faptul că am rămas în Piatra Craiului, agăţaţi de La Zaplaz.


ZIUA 6 – 23 AUGUST 2014 (sâmbătă)

Mai aveam obiceiul să-mi amintesc de 23 august ca Ziua Naţională a României în „epoca de tristă amintire".

Acum, abia când am început să pregătesc materialul acesta, mi-a tresărit ceva prin memorie.

Drumeţie montană de opt ore

Fiindcă de patru zile o ţineam numai în trasee montane marcate destul de lungi, ne-am propus ca sâmbătă să luăm o pauză.
Nu de altitudine, ci de drumuri care să se încadreze în... ceas.


Am luat-o agale pe dealuri, pe cărări, printre căpiţe de fân - în satele Măgura şi Peştera aparţinând de comuna Moieciu, Braşov.
☺ Satele Măgura şi Peştera sunt situate între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului.


Aşa se încheie „trilogia” Piatra Craiului din concediul 2014. Asta fiindcă am vizitat deja Cabana Curmătura şi Zaplaz-ul.

***

În Măgura şi Peştera varianta august 2014 a fost soare, a fost un vânt uşor de vară montană, LINIŞTE.

Dacă ar fi fost să ne luăm după draga prognoză meteo, ar fi trebuit să ne închidem în casă.
„90% şanse de ploaie" vă spune ceva?
Ce credeţi? A fost NUMAI soare! Cu o mică excepţie...

Amintiri de astă-vară

Când am fost prima oară în satul Măgura, în iunie 2014, nu-mi puteam scoate din minte alăturarea „România pitorească” - titlul dat de Alexandru Vlahuţă volumului său de călătorii.
De altfel, nu m-am putut abţine şi mi-am denumit postarea din Măgura şi împrejurimi Satul Măgura - România cea pitorească.


M-am gândit acum, la a doua vizită şi la aceleaşi emoţii trăite - ba amplificate! - , ce-aş putea să scriu la fel de... pitoresc?

O să las în mare parte imaginile să vorbească de la sine.


La început, vântul a făcut pe viteazul. Doar un pic – nu ne-a stricat ziua! 



  Băltoacele sunt de la răpăielile din zilele precedente

Folosiţi voi cuvinte pentru a descrie ce vedeţi mai jos; eu nu vreau să atenuez prin „vorbe” peisajul...





Gospodărie în Măgura:


...şi căpiţele din Măgura:



Verde de Măgura:




Pe aici am luat-o în continuare


...dar înainte am dat de un drum cu noroi, care se îngusta:


Ne-am întors:



Viaţa la ţară...




Suntem sus!


Pe cărări de Măgura, către Peştera, cu brazi drept călăuză:






Facem un popas pe unul dintre dealuri şi nu mai dezlipim aparatul de la ochi:






Noi ne plimbăm, alţii muncesc... Sau vor munci...



Putem să rămânem aici?




Căsuţe...!



Din nou, fără cuvinte:






Cerul ne zâmbeşte! Vă rog, nu mă contraziceţi!


Căpiţa singuratică:


Trecem graniţa în satul Peştera:


Dacă priviţi atent panoul de mai jos şi munţii din zare, puteţi identifica toate vârfurile, inclusiv Omu (2.507 m altitudine)!
*Faceţi click şi daţi poza la mărime maximă.




Greu la deal! La 68 de ani

La un moment dat, am dat să ne întoarcem - pentru că mersesem destul, mi-era foame şi abia mai puteam fi atentă la peisaj.




Problema e că nu ştiam pe unde să o luăm ca nu parcurgem acelaşi traseu ca la venire şi, cumva, să o scurtăm. Dă cu GPS-ul pentru help - a ieşit ceva, dar dădea un pic cu virgulă: mai era ceva de mers până în locul unde trebuia să facem stânga!
Ufffff!!! Şi iar uf!
Ca în poveşti, când eroul pare pierdut, ne întâlnim cu cineva care ne salvează!
Luaţi-o pe aici; e o potecă pentru localnici, ne spune o doamnă încărcată cu două-trei sarsanale greeele, venită de la un parastas. O doamnă de 68 de ani (nu-i arăta!) pentru care traversarea constantă a dealurilor era o misiune zilnică. Casa ei este destul de izolată.

Vedeţi punctuleţul acela roşu din FOTOGRAFIA DE DESCHIDERE? Aceea este casa femeii!

E greu! Dar ne-am obişnuit.
Apoi a ţinut să ne spună poveşti despre aerul curat de aici şi că nu l-ar da pentru zece Bucureşti.

L-a blagoslovit pe Ion cu cea mai grea sacoşă şi aşa am coborât până în apropierea Mănăstirii „Sfânta Treime" din satul Peştera.

Observaţi-o tot în FOTOGRAFIA DE DESCHIDERE, în partea stângă.

Indicatorul de mai jos se află în satul Măgura – sper să nu încurc borcanele.


În două ore-jumătate - trei, din Măgura eşti direct în Bran, peste deal...



Hai să tragem de Ion!

A fost nevoie de ceva muncă de convingere - asemănătoare celei de la Piatra Mare - pentru a ne continua plimbarea după ora 17, să nu ne zgâim la pereţi până dimineaţă.

Am propus o drumeţie suplimentară de 8 kilometri - până la Gura Râului şi retur. Şi mi-am luat porţia de binecuvântare - nu a fost chiar pe faţă, dar orişicum...

Forţele cele rele s-au reunit şi au pus la cale o răzbunare: cei doi kilometri până la indicatorul cu „satul Măgura", la intrarea în Prăpăstiile Zărneştilor (pe la Fântâna lui Botorog), i-am parcurs într-o stare de vâjâit de urechi, aproape de „nu mai ştiu pe ce lume mă aflu". Mi-am revenit eu pe pantele către Măgura...

Până atunci, însă, pe când înghiţeam o ciorbă la Cabana Gura Râului, s-a pus de o ploaie rea, torenţială, cu fulgere, tunete - de nu se mai oprea. Cum ajungem înapoi? Ăsta a fost începutul „răzbunării".
A durat, din fericire, doar 30 de minute. După care am trăit cu frica re-izbucnirii ei.
Aşa îmi trebuie! ☺


De final



Din CONCEDIUL 2014 mai puteţi citi:

Articol introductiv - cu multe fotografii!
Ziua 7 – Excursie la Clăbucet şi Cabana Gârbova (zona Azuga-Predeal)



RETROSPECTIVE 2014





La mulţi ani şi să ne regăsim sănătoşi în 2015!
Ioana
Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

20 de comentarii:

  1. Frumoase satele branene,am umblat si eu ani la rand in toate anotimpurile pe coclaurile astea!Felicitari pentru postare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult! Peisajele sunt, într-adevăr, de vis... şi „vis" spune atât de puţin...
      Un An Nou cu tot ce îţi doreşti!
      Ioana

      Ștergere
  2. Acum, pentru ca ultimele ore ale anului 2014 sunt gata să treacă prin clepsidra timpului si anul 2015 este aproape să-şi deschidă primele file albe, necunoscute, trimit urari de sănătate, bucurii şi mult noroc! LA MULTI ANI!

    RăspundețiȘtergere
  3. Un An Nou mai frumos, mai bogat și mai plin de realizări!
    ☆ º ♥ `•.¸.•´ ♥ º ☆ La mulți ani! ☆ º ♥ `•.¸.•´ ♥ º ☆

    RăspundețiȘtergere
  4. La mulţi ani cu sănătate şi cu tot ce e mai bun!
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  5. Blogul tau e ca o gura de aer! Asa ca te-am nominalizat la The Very Inspiring Blogger Award http://aboutwomenandnotonly.blogspot.ro/2014/12/tags-very-inspiring-blogger-award.html.
    Abia acum am reusit sa anunt, scuze.

    Petrecere frumoasa si un nou an cu tot ce va trebuie! Calatorii faine, sanatate! te pup
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc!!!
    Un an nou cu de toate, dar în primul rând sănătos!
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu este prima dată când am parte de o mică drumeție, virtuală, firește, citind articole bine scrise, cu un stil amuzant, cu multe fotografii grozave! Îți mulțumesc pentru asta, îți doresc un început de an pe palcul tău și (evident, tradiționalul) la mulți ani! :)
    Gigi :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Mulţumesc încă o dată pentru aprecieri!
    Mă bucur că v-am putut transporta într-o altă lume, chiar şi din faţa calculatorului!
    Zona Moieciu este una dintre bijuteriile României şi mi-e tare dragă...!
    La mulţi ani 2015, cu sănătate şi tot ce mai bun!
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  9. Un An Nou 2015 mai bun decat 2014! La multi ani! :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Mulţumesc pentru urări, Cristi! Să ai un an 2015 aşa cum îţi doreşti tu!
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  11. Impresionante povesti iar fotografiile sunt minunate.Sa ai un an 2015 asa cum ai nevoie!

    RăspundețiȘtergere
  12. Mulţumesc din suflet pentru aprecieri şi pentru urări!
    Să aveţi tot ceea ce vă doriţi (şi se poate) în 2015!

    RăspundețiȘtergere
  13. Bună seara şi LA MULŢI ANI liniştiţi !

    RăspundețiȘtergere
  14. La mulţi ani şi un 2015 cât mai senin!
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  15. Va recomand sa abordati traseul pornind de la Camping Zanoaga-Cheile Zanoagei-Lacul Scropoasa - Cascada 7 Izvoare si sa reveniti la Camping Zanoaga. Drumul pt auto de la Dichiu la Cascada 7 Izvoare nu este recomandat pt autoturism, este drum forestier, plin de hartoape, dificil pe o lunga portiune. Cheile si cascada merita vazute.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici este prezentată o altă zonă a României - ce-i drept, destul de apropiată de Padina-Zănoaga :)
      Traseul despre care vorbiţi mai sus îl găsiţi povestit aici:
      http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2014/09/bucegi-x-3-cheile-zanoagei-lacul.html

      Ștergere
    2. Da, asa este, am selectat eronat traseul. Am vizionat traseul despre Cheile Zanoagei, la adresa data de dv., si acolo am vrut sa inserez comentariul. Multumesc.

      Ștergere