Ştiu puţine despre cinematografia antică. Dar învăţ. Sincer, prefer s-o
învăţ pe asta decât să mă delectez cu
„divele” vremii actuale.
CE N-AM ŞTIUT ŞI AM ÎNVĂŢAT: că cinematografia din Marea Britanie era avansată în perioada aceea - a celui de-al doilea război mondial.
CE N-AM ŞTIUT ŞI AM ÎNVĂŢAT: că cinematografia din Marea Britanie era avansată în perioada aceea - a celui de-al doilea război mondial.
Hitchcock era englez,
desigur, Charlie Chaplin la fel, însă
ei s-au afirmat peste Ocean.
Brief Encounter este un film britanic 100%.
Brief Encounter e subtil şi profund, complex (ca
realizare) şi simplu (ca acţiune), romantic şi dramatic în egală măsură.
EMOŢIONANT.
Brief Encounter ne aduce UNA DINTRE CELE MAI
FRUMOASE POVEŞTI DE DRAGOSTE, fără a exagera cu scenele romantice pure...
Aproape tot filmul este construit... din priviri.
Brief Encounter e luminos şi trist. Dragostea e
luminoasă pentru două persoane, dar societatea o face să fie tristă în final.
Regulile societăţii. Propria conştiinţă a protagoniştilor.
Erau alte vremuri, în The Oranges se întâmplă lucruri mult mai grave decât nişte săruturi fugare.
Laura (Celia Johnson) şi dr. Alec Harvey (Trevor Howard) nu sunt nişte tineri
extra-super-frumoşi şi entuziaşti. Sunt maturi, căsătoriţi, au copii, însă nu cară după ei o nefericire care să-i determine
să facă oricând un pas greşit.
Laura şi Alec se întâlnesc în cafeneaua (refreshment room) din gara de tren a unui orăşel, în care ambii
aveau treabă - cumpărături, un film, respectiv serviciu. Fiecare ia trenul
într-o altă direcţie decât celălalt. În debutul Brief Encounter, cei doi se cunosc deja şi au unul pentru altul
priviri ce denotă afecţiune.
Relaţia dintre ei îşi are ca punct-cheie cafeneaua din gară.
Mărturisirile
imaginare pe care Laura i le face soţului ei accentuează în fapt toate
frământările ei legate de familie şi relaţia pe care o trăieşte, în fiecare zi
de joi a săptămânii, în afara căsniciei.
Tot
Laura este cea care ne povesteşte
despre prima întâlnire cu Alec. Şi
despre următoarele. Povestea de dragoste curge
lin, cu naturaleţe, prin faţa noastră.
Iar cuvintele de final ale
soţului Laurei îţi înlătură orice stare
de piatră ai avea şi-ţi rămân întipărite în memorie: „Ai fost multă vreme departe. Îţi
mulţumesc că te-ai întors înapoi la mine”.
Scenariul a fost scris de Noël Coward
(care e şi producătorul Brief Encounter), pe baza piesei sale de teatru
într-un act Still Life
din 1936. Scena dintre Laura şi soţul ei nu apare în piesă. De altfel, filmului
i-au fost adăugate mai multe scene care nu sunt prezene şi în scrierea
dramaturgică, ce face parte dintr-un ciclu de zece lucrări reunite sub o
singură temă.
De
subliniat neapărat: Brief Encounter NU e un film SIROPOS, doar pentru femei. Aici
constă meritul excepţional al regizorului - că nu l-a transformat într-o
poveste-momeală pentru stors lacrimi.
Brief Encounter e REALIST cât trebuie să fie,
fără exagerări inutile, fără zvârcoliri
inutile.
Brief Encounter te duce în lumea Laurei şi a lui
Alec şi te lasă acolo. Nu se complică de dragul de a se complica.
Sentimentele cresc, îţi taie răsuflarea ca
spectator. VIBREZI. Impactul asupra spectatorului e răvăşitor. Eşti conştient
că e un film, dar nu poţi să nu te pui în pielea personajelor. Un minut măcar.
Să le şopteşti ce decizie să ia.
Brief Encounter e una dintre cele mai FRUMOASE
realizări ale cinematografiei. Da, aşa cum FRUMOS e un cuvânt simplu, şi Brief
Encounter e un film... simplu, dacă îl iei ca desfăşurare... pur şi
simplu. Dar care „spune” atât de multe tocmai prin APARENTA SIMPLITATE.
Astăzi, probabil că Brief Encounter ar fi un
eşec la box office - asta contează până la urmă... Oamenii vor... acțiune.
Aşa, şi?! Nu se întâmplă nimic?! E plictisitor. Măcar dacă mai aveau un personaj-două, să umple „spaţiul”, şi-ar spune mulţi. Le-aş răspunde: Se întâmplă atât de multe... Printre priviri, printre cuvinte, printre imaginile splendide, printre zgomotul asurzitor al roţilor de tren, al semnalului de plecare a trenului, printre ecourile din culoarul de trecere de la o linie la alta, printre aburii locomotivelor, printre acordurile muzicii lui Rahmaninov. Trebuie doar să ai RĂBDARE şi DISPOZIŢIA să le percepi.
Aşa, şi?! Nu se întâmplă nimic?! E plictisitor. Măcar dacă mai aveau un personaj-două, să umple „spaţiul”, şi-ar spune mulţi. Le-aş răspunde: Se întâmplă atât de multe... Printre priviri, printre cuvinte, printre imaginile splendide, printre zgomotul asurzitor al roţilor de tren, al semnalului de plecare a trenului, printre ecourile din culoarul de trecere de la o linie la alta, printre aburii locomotivelor, printre acordurile muzicii lui Rahmaninov. Trebuie doar să ai RĂBDARE şi DISPOZIŢIA să le percepi.
Brief Encounter e ARTĂ.
Nu mi-am propus să conving pe nimeni să vizioneze Brief
Encounter. Eu doar îl prezint. Fiecare alege în funcţie de criteriile
lui. Nu poţi schimba gusturi. Nici mentalităţi. Am auzit de atâtea ori
cuvintele „E vechi!” despre o realizare excepţională, însă de prin anii ’50-’60-’70 (şi nu numai), că m-am săturat...
Pentru mine, FARMECUL filmelor vechi e nepreţuit. Nu am urmărit
dintotdeauna astfel de producţii, nu urmăresc preponderent astfel de producţii,
caut doar ceva care să mă IMPRESIONEZE. Iar în ultimul an, să zicem, filmele vechi au avut o contribuţie de seamă la a-mi
stârni o anumită emoţie. Cam asta e.
(Am spus ceva de genul acesta şi AICI ,
mai pe scurt.)
PREMII
Brief Encounter a fost lansat în Statele Unite
ale Americii abia în 1946, asfel că nu a putut intra în „competiţia” OSCARURILOR
decât abia în 1947. Atunci, a primit trei
nominalizări - pentru Celia Johnson,
regie (David Lean) şi scenariu (la care David Lean a avut o contribuţie
importantă).
Dacă ar fi participat în 1946 la acordarea
premiilor Oscar, Celia Johnson ar fi
„concurat” cu Joan Crowford, care a
câştigat pentru Mildred Pierce, sau cu Ingrid
Bergman.
În
Europa, Brief
Encounter a câştigat Marele
Premiu la Festivalul de la CANNES - aflat pe atunci abia la a doua ediţie,
prima având loc în 1939.
BAFTA (British Academy of Film and
Television Arts) a luat fiinţă abia în 1947, astfel că Brief
Encounter a sărit peste
distincţiile acordate de prestigioasa instituţie. Regizorul David Lean se numără printre membrii fondatori ai BAFTA.
TRIVIA/FAPT
DIVERS
Filmările la Brief Encounter au avut loc la începutul lui
1945, înainte ca cel de-al doilea război mondial să se încheie, şi a fost
lansat după ce conflagraţia a luat sfârşit, în luna noiembrie a aceluiaşi an.
Iniţial,
filmul a fost interzis în Irlanda, pe motiv că tratează adulterul într-o tentă...
pozitivă.
Conform
mai multor biografii ale regizorului Billy Wilder (Unora le place jazz-ul, 1959), scena din
Brief
Encounter în care Alec foloseşte apartamentul unui prieten
pentru a avea parte de intimitate cu Laura l-a inspirat pe Wilder să scrie
scenariul la The Apartment/Apartamentul, 1960, cu Jack Lemmon şi Shirley MacLaine.
Printre cele mai cunoscute adaptări pentru
televiziune ale pieselor de teatru ale lui Noël Coward
(autorul piesei ce a inspirat filmul de faţă) sunt Relative Values/Logodnă cu
ghinioane, 2000, cu Julie Andrews
şi Colin Firth, şi Easy Virtue/Secrete din trecut, 2008, cu Kristin Scott Thomas şi acelaşi
Colin Firth.
Noël Coward este cel care anunţă
staţiile de tren în film.
El a fost şi ACTOR, interpretând partitura
masculină pe scenă.
Seria britanică Shameless - inspiraţia
pentru serialul american cu acelaşi nume
- a avut, într-un espisod, un scenariu bazat pe filmul Brief Encounter.
Acesta a avut parte de un remake (pentru
televiziune) britanico-italian, în 1974, protagonişti fiind Richard Burton şi Sophia Loren. Producţia nu a fost bine primită de critici ori de
public.REGIZOR
Fără absolut nici o legătură cu Brief
Encounter, am început să vizionez Ryan’s Daugther, 1970, cu Robert Mitchum şi... Trevor Howard, peliculă semnată de acelaşi regizor de la Brief
Encounter, David Lean (1908-1991).
Trevor Howard şi Robert Mitchum în Ryan’s Daugther (1970)
Unul dintre cei mai importanţi regizori ai
cinematografiei, perfecţionist şi sever pe platouri, David Lean a primit în carieră două OSCARURI - pentru The Bridge on the River Kwai/Podul de pe râul Kwai, 1957, cu William Holden, respectiv Lawrence of Arabia/Lawrence al
Arabiei, 1962, cu Peter O’Toole
şi Anthony Quinn.
Şi alte realizări ale lui David Lean sunt
capodopere ale celei de-a şaptea arte: Great
Expectations/Marile speranţe,
1946 (Oscar pentru imaginea semnată de Guy Green, autorul A Patch of Blue, 1965), Summertime/De-a lungul verii, 1955, cu Katharine Hepburn, Doctor
Zhivago/Doctor Jivago, 1965, cu
Omar Sharif şi Julia Christie, A Passage to India/Călătorie în India, 1984, cu Judy Davis.
Pentru toate cele menţionate, a fost NOMINALIZAT
LA OSCAR, pentru regie şi scenariu în majoritatea cazurilor.
Lean a colaborat cu Noël Coward încă din 1942.
A fost căsătorit de şase ori, de două ori cu
verişoare primare. A colaborat des cu Maurice
Jarre, compozitorul născut în Franţa, tatăl lui Jean Michel Jarre.
DISTRIBUŢIE
Celia Johnson (1908-1982) s-a
concentrat pe cariera de actriţă de TEATRU, unde a împărţit scena, printre
alţii, cu Maggie Smith, marea doamnă
a cinematografiei britanice, pe care iubitorii serialelor au ocazia să o
urmărească frecvent în Downton Abbey.
Soţul Celiei Johnson, Peter Fleming, a fos fratele
scriitorului Ian Fleming, creatorul
celebrului personaj JAMES BOND. La rândul său, Peter Fleming a fost scriitor,
axat însă pe călătorii.
Brief Encounter reprezintă una dintre primele
apariţii pe ecran ale lui Trevor Howard
(1913-1988). În afară de Ryan’s Daugther, eu l-am mai văzut
pe Howard în Father Goose, 1964 - un rol atipic
pentru Cary Grant, dar pe care starul l-a îndrăgit la nebunie.
În viaţa particulară, Howard a fost cunoscut ca o
persoană modestă şi singuratică - în ciuda faptului că a fost căsătorit 44 de
ani (cu aceeaşi femeie).
Trevor Howard a fost prieten bun cu regizorul David
Lean. Acesta ar fi dorit ca Howard să interpreteze rolul acordat până la
urmă lui James Fox (care a jucat şi el în Downton Abbey) în A Passage to
India. Însă Lean a fost încercat de
regrete că Trevor Howard nu era mai tânăr...
COTAŢII
La CARMEN
găsiţi alte recomandări.
Nu l-am vazut, dar sper sa il gasesc pe net. Imi plac foarte mult filmele "vechi", chiar daca nu ma pot numi fan. :) Pe TNT obisnuiam sa ma uit, si filmele - inclusiv cele cu "impuscaturi" sau razboi - imi par atat de... linistitoare. :)
RăspundețiȘtergereDin filmele mentionate de tine aici nu am vauzt nici "Podul de pe raul Kwai" - oricum, nu-mi amintesc sa-l fi vazut, dar la cate filme am vazut... cine mai stie?! :)
Multumesc pentru recomandare!
Sa ai o zi minunata!
Eu sunt o mare admiratoare a producţiilor clasice. De la Cary Grant la Katharine Hepburn, Spencer Tracy, Humphrey Bogart - ce actori!!!
ȘtergereFilmul Brief Encounter l-am descoperit întâmplător... şi nu m-am putut mişca din faţa ecranului. Sper să îl găseşti şi tu şi să îşi transmită la fel de mult(e) cum mi-a transmis mie.
Mulţumesc şi eu pentru vizită,
Ioana
Brief Encounter este un titlu despre care înca nu am aflat, multumesc pentru recomandare, am sa caut sa vizionez acest film, neaparat. Ryan’s Daugther, deasemenea :) Ce bine ca exista blogosfera! :)
RăspundețiȘtergereÎn regia lui David Leanm vazut însa Great Expectations si Doctor Zhivago... ARTA intr-adevar!
O saptamâna minunata iti doresc!
În perioada aceea dacă spuneai „filme" spuneai „artă" - acum e numai COMERCIALUL, imaginea actorilor, acţiunea, totul ţine de efectele speciale, personajele sunt conturate cu superficialitate
ȘtergereBrief Encounter e artă desăvârşită - abia aştept să îţi cunosc părerea despre el!
Weekend minunat!
Ioana