joi, 8 mai 2014

Cu dragoste, despre Apuseni (II)



*Acest articol este un preambul la un material despre călătoriile mele în general.

Am început ieri să vă POVESTESC despre câteva locuri de POVESTE din APUSENI, zona care mi-e cea mai dragă din România.
Unde mă simt în al şaptelea cer de câte ori îi simt fie şi apropierea.

Continui azi să înşirui POVESTEA, cu alte destinaţii pe care nu ne-am permis să le ratăm în APUSENI.

Vă invit, aşadar, într-o Cameră specială a Hanului meu, cu privelişti deosebite, LINIŞTE, NATURĂ muuultă şi… veselie. Veselia VERDELUI. Optimismul insuflat de VERDE.
Sejur plăcut în continuare!




Încep fără verde...

Salina Turda

Un loc unde aş vrea să revin de multe ori… pe an!

Aici am întâlnit ceva ce n-am crezut că există în România!
Salina găzduieşte un muzeu al mineritului de sare, dar e şi un veritabil tărâm dedicat divertismentului - în fostele mine Rudolf şi Terezia (sau Tereza).
Găseşti aici tot ce nu ţi-ai imaginat: o roată interioară, locuri amenajate pentru diverse jocuri – tenis de masă, minifotbal etc., o cafenea, un amfiteatru unde se ţin concerte simfonice.
Plus decoruri de-ţi iau ochii – mai ales dacă te uiţi în luminiţele plasate în fel şi chip pe tavanul din salină – , sub toate formele posibile.
Cuvintele sunt simple… cuvinte; dacă nu vezi cu ochii tăi, orice metaforă îşi pierde sensul.

Da, suntem la 100 m adâncime!


Totul este luminat (aproape) ca afară!
Dacă ai trecut de primul nivel şi nu ţi-a trecut încă mirarea de ce ţi s-a perindat prin faţa ochilor şi ai încă respiraţia ciudată din cauza acestui fapt, stai să vezi! Mai e un nivel! Mai spectaculos ca primul! Aproape că nu-ţi dai seama CÂT ai coborât în subteran!



Nu mai spun de plimbarea cu barca prin lacul subteran!



Ori de liftul panoramic de 120 m înălţime. Dacă nu ai chef să aştepţi la coadă, poţi coborî/urca pe scările tapiţate cu sare.

Râurile de sare te însoţesc pe tot parcursul excursiei.


În mina Iosif, îţi poţi forţa coardele vocale ca să auzi ecoul prelungit. De aceea, mina Iosif se mai numeşte şi Sala ecourilor.

Vă invit la o plimbare virtuală, realizată de cei de la „Trasee pe munte”.



Accesibilele Chei ale Turzii – situate tot în Munţii Trascăului – la fel ca Huda lui Papară. Se află în apropierea oraşului Turda şi sunt considerate unele dintre cele mai frumoase din România!


Era amiază, iar soarele se juca în obiectivul nostru

Un traseu a fost special amenajat pentru vizitatori, traseu pe care îl poate aborda cam orice persoană echipată cu încălţăminte cu ceva aderenţă. Multe porţiuni par o plimbare în parc Bine, nu vă aşteptaţi să fie şi asfalt… sunt denivelări şi mai podeţe/chiar poduri peste râu.
Traseul acesta, cel mai popular - există multe altele în rezervaţia Cheile Turzii, inclusiv până la Cabana Cheile Turzii -, urmează firul râului Hăşdate şi durează aproximativ 30 de minute.
Pereţii măsoară până la 250 de metri înălţime.
Cheile Turzii sunt un mic paradis pentru alpinişti, care găsesc aici trasee ideale pentru marea lor pasiune. Chiar dacă acestea sunt de dimensiuni relativ mici.


Revenind lângă Arieş, aproape de Valea Cobleşului

Groapa Ruginoasă şi Cascada Vîrciorog, situate în apropiere de Arieşeni


Groapa (valea) a fost formată prin eroziune, astfel apărând straturi de cuarţite, care au o culoare aparte, roşu-violaceu.


Cu mama la Cascada Vârciorog


Izbucul Tăuz se găseşte pe drumul catre cătunul Casa de Piatră, ce porneşte din Gârda de Sus – drumul spre Gheţarul de la Scărişoara se bifurcă după vreo doi kilometri, unul ducând la binecunoscutul obiectiv turistic, altul către cătun.
Din Gârda până la cătun sunt aproximatix 10 kilometri; izbucul e undeva la mijloc.

În general, izbucul este un izvor cu activitate intermitentă.
Ce vedeţi la Izbucul Tăuz?
ADÂNCIMEA apei este de peste 100 de metri, aceasta comunicând cu pârâul ce intră în Peştera Coiba Mare – situată mai departe de cătunul Casa de Piatră – şi parcurgând circa 4 kilometri pe sub munte, ieșind la izbuc, pentru a se vărsa în râul Gârda Seacă.
O plăcuţă de bronz plasată pe un perete stâncos ne relatează o POVESTE tristă: în 2002, un speolog polonez şi-a găsit sfârşitul la Izbucul Tăuz, fiind prins de curenţii puternici din peştera inundată.
Tot la Izbucul Tăuz, celebrul aventurier Bear Grylls a făcut câteva salturi.



Aşa cum spuneam mai sus, în preajma cătunului Casa de Piatră se află Peşterile Coiba Mare – care are cel mai mai mare portal de peşteră din ţara noastră – şi Coiba Mică.


La jumătate de oră de Casa de Piatră (traseu prin pădure), există Gheţarul de la Vârtop.
Ca peisaj, seamănă cu Peştera Urşilor; mie una mi s-a părut mai spectaculoasă. Însă nu este atât de accesibilă, înăuntru e destul de răcoare (aprovimativ 4° Celsius), nu există podeţe (încălţămintea cu aderenţă nu trebuie să lipsească!), iar iluminatul se face cu lanterne ori cu alte surse de lumină, pentru a păstra sălbăticia intactă.





Dealul cu melci şi Cascada Pişoaia, alfate la mică distanţă una de alta, în zona comunei Avram Iancu, punctul de plecare spre Muntele Găina.
Din Gârda de Sus până aici sunt 60 de kilometri.

De pe plăcuţa de la Deal: „Unicat geologic cu o vechime de 65-70 de milioane de ani, reprezintă alternanţă de conglomerate cu gresii şi marne, unde sunt încrustate 35 de specii de moluşte.”





 Peşteri! Răcoare! (valabil vara, bineînţeles )

Despre Peştera Meziad şi Peştera cu cristale din Mina Farcu v-am spus deja în materialul dedicat vacanţei 2013. Sunt locuri superbe, unice, pe care merită să le vizitaţi măcar o dată în viaţă. Personal, Peştera Meziad o consider cea mai frumoasă din România!

Peştera Meziad

 Peştera cu cristale


Peştera Urşilor reprezintă una dintre cele mai populare destinaţii în România, pentru a nu mai vorbi de APUSENI.
A fost descoperită abia în 1975 şi a intrat în circuitul turistic în 1980. Este modernizată; din nefericire, accesul facil – drum asfaltat până la Chişcău, maşina se parchează în faţa peşterii – , aglomeraţia este destul de mare.

Peştera Urşilor ar fi fost locuită de ursul de cavernă/peşteră, specie care a dispărut cu mulţi ani în urmă. Aici, au fost descoperite oase vechi de peste 100.000 de ani.
Acum 15.000 ani, s-ar fi produs un cutremur puternic, singura intrare în peşteră s-a închis, iar urşii aflaţi în acel moment înăuntru au rămas captivi, murind de foame.
Un schelet de urs de peşteră este expus privirii vizitatorilor.

Fantezia joacă un rol important la vizitarea peşterii, diversele formaţiuni de calcar fiind numite de localnici „Palatele fermecate”, „Lacul cu nuferi”, „Mastodontul”,Căsuța piticilor”, „Racheta”, „Sfatul Bătrânilor” etc.
Stalactitele şi stalagmitele s-au unit, formând coloane – procesul s-a întins pe mii de ani.
În Galeria Lumânărilor, stalactitele îndesite seamană cu nişte lumânări.




Podul natural de la Grohot, o minune a naturii, s-a format în urma prăbuşirii unei peşteri.
Este un LOC SĂLBATIC perfect! Drumul izolat pe care ajungi în zonă cu maşina se află la 20 de minute de Podul Grohotului. Vă închipuţi ce de AER CURAT!
Podul are o lungime de 20 de metri şi lăţimea de 12 metri!
Se află la 15 kilometri de Ţebea, care găzduieşte „gorunul lui Horea” (un stejar), dar şi mormântul lui Avram Iancu.




Cheile Râmeţului sunt situate, la fel ca Huda lui Papară şi Cheile Turzii (vezi mai sus) în Munţii Trascăului.
Cheile Râmeţului au făcut parte şi ele din concediul pe anul 2013, aşa că vă invit din nou aici, pentru mici amănunte.


Portalul din Cheile Râmeţului

*Vă aştept şi în zilele următoare, pentru o POVESTE cu (alte) câteva locuri speciale ale mele.


Related Posts Plugin for 

WordPress, Blogger...

6 comentarii:

  1. Imi place cum scrii. Sper ca te vei bucura sa auzi ca ti-am adaugat blogul in blogroll :). Spor in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult ca ai ajuns la Hanul meu si ca te-ai simtit bine aici. Sper sa revii!
      *Multumesc si pentru adaugarea in blogroll.

      Ștergere
  2. SUNT INCANTAT DE CE ATI ARATAT SI COMENTAT. IN MARE PARTE CUNOSC MULTE DIN CE ESTE POSTAT SI MAI ALES MA BUCUR MULT CACI ESTE VORBA DESPRE APUSENII MEI = EU FIIND MOT DIN VIDRA DE SUS= SI DESPRE TARA MEA ROMANIA. MA BUCUR MULT PENTRU POSTAREA FACUTA IN GRUPUL DRUMETII MONTANE, GRUP INITIAT DE MINE SI VA ROG SA CONTINUATI A POSTA MAI DEPARTE IN PAGINA GRUPULUI. CU DEOSEBITA STIMA =MOTU=IOAN JOLDES

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur enorm ca un om de prin partile locului apreciază ceea ce a reusit sa suprinda o bucuresteanca din savoarea Apusenilor. Cuvintele dumneavoastra m-au uns pe suflet - iar asta e o expresie banala in legatura cu ce am simtit. Inca o data, multumesc!

      Ștergere
  3. Frumos scris si documentat.
    Detaliile despre Izbucul Tauz sint destul de departe de realitate :-)
    Pentru Tauz aici gasiti situatia la zi: http://www.speosub.ro/?p=125&langswitch_lang=en

    Pentru o mai buna acuratete in descrierea pesterilor va sfatuiesc sa va uitati aici: http://www.speosub.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru aprecieri şi pentru link!
      Ioana

      Ștergere