Anul trecut am bătut pentru prima oară Bulgaria,
în lung şi-n lat la propriu, şi tare mi-a mai plăcut! Munţii mi-au rămas
restanţă, da’ promit că se rezolvă repede! ☺
Rezervasem locurile în tura asta bulgărească cu peste o lună înainte, cam pe ultima sută
de metri.
În compania lui Răzvan şi a celorlalţi inimoşi de
la Terra,
luăm în primire două autocare, cu noaptea în cap.
Era prima ieşire din ţară a lui Adi – am şi eu
contribuţia mea şi-s... un pic mândră.
Data: 5 noiembrie 2016
Locul de desfăşurare: la 10 kilometri de oraşul
Ruse, în Parcul Natural Rusenski Lom, străbătut de râul Lom („Fractura”),
afluent al Dunării.
Acelaşi
Parc Rusenski Lom adăposteşte Peştera
Orlova Ciuca (Stânca Vulturilor) şi Cetatea
Împăratului Roşu – Cerven.
În plus faţă de obiectivul vizitat de noi,
Mănăstirea Basarabovo, NU RATAŢI chiliile şi bisericile de la Ivanovo, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO!
Cum a devenit SFÂNTUL
DIMITRIE BASARABOV (DIMITRIE CEL NOU) ocrotitorul Bucureştiului
Localitatea
(satul) Basarabovo din Bulgaria
este locul de naştere a Sfântului Dimitrie cel Nou (Sfântul Dimitrie
Basarabov), în secolul al XIII-lea, în timpul Ţaratului
vlaho-bulgar – unele surse indică secolul al XV-lea sau al XVII-lea.
A
fost păstor de vite şi oi, ulterior călugăr/pustnic. A trăit într-o peşteră
săpată în stâncă, pe malul râului Lom, izolat de lume şi chiar de ceilalţi
monahi.
Se
spune că Dimitrie ar fi săvârşit numeroase minuni.
Sfântul Dimitrie Cel Nou (Sfântul
Dimitrie Basarabov), la intrarea în Mănăstirea de la Basarabovo
Simţind
că i se apropie sfârşitul, Dimitrie s-a aşezat între două pietre mari
(lespezi), ca într-un sicriu, pe malul râului Lom, încredinţându-şi sufletul
lui Dumnezeu. Mult timp, nu s-a dat de urma trupului său. Se spune că, atunci când apele Lomului s-au umflat,
în urma unor ploi puternice, malurile s-au rupt, iar moaştele Cuviosului au
rămas ascunse în nisip şi prundiş, până când...
Într-o noapte, Sfântul Dimitrie i s-a
arătat în vis unei copile bolnave, spunându-i că, dacă părinţii ei îl vor scoate din apă,
el o va vindeca. Micuţa i-a mărturisit tatălui visul, iar acesta – însoţit de
câţiva preoţi şi de alţi oameni credincioşi – a mers la locul indicat. Trupul Sfântului Dimitrie era întreg şi neputrezit.
Aşa cum i s-a „promis”, copila s-a
însănătoşit imediat.
☺ O altă „variantă” a legendei o găsiţi AICI.
Vestea s-a răspândit rapid; de atunci, moaştele
Sfântului Dimitrie – aşezate iniţial în biserica din Basarabovo – ar fi avut puteri vindecătoare pentru credincioşi.
Se
povesteşte că, în tradiţia bisericească, un domnitor al Ţării Româneşti (numele
nu îi este precizat nicăieri) a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea
moaştelor Cuviosului Dimitrie în Bucureşti. Delegaţia nu a reuşit să intre în
oraş, deoarece caii au refuzat să mai înainteze.
În această situaţie, membrii delegaţiei s-au întors cu moaştele în Basarabi
(Basarabovo) şi le-au reaşezat în biserica de acolo.
(sursa: www.crestinortodox.ro)
În
timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, generalul
rus Petru Salticov a trecut prin Basarabovo şi a vrut să ia moaştele Sfântului
Dimitrie şi să le trimită în Rusia, ca să nu fie profanate de ostaşii turci
musulmani.
Hagi Dimitrie, un negustor macedo-român, şi Mitropolitul Grigorie II al Ţării Româneşti l-au rugat pe general,
ajuns în Bucureşti, să ofere moaştele Ţării Româneşti, ca despăgubire pentru pagubele
de război suferite de poporul român în acel conflict.
În
1774, după cinci secole la Basarabovo, sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie
au fost aşezate în Catedrala Mitropolitană
din Bucureşti. Se pare că mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă la Kiev, unde ar fi şi
astăzi.
Sfântul Dimitrie Basarabov a fost proclamat oficial ocrotitorul
oraşului Bucureşti de mitropolitul Filaret al II-lea
(1742-1794).
☺ Ţara Românească era devastată de ciumă, iar cel mai
afectat a fost Bucureştiul. În 1815, racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a
fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului, din porunca domnitorului Ioan
Caragea (1754-1844), pentru a se pune capăt epidemiei.
☺ În 1827, în
timpul secetei, a plouat torenţial timp de trei zile, după ce racla cu
osemintele Sfântului a fost plimbată
pe străzile Capitalei.
☺ În 1831,
moaştele Sfântului au scăpat Capitala
de holeră – acestea au fost scoase pe străzi la cererea generalului Pavel
Kiseleff (1788-1872).
Pe 28 februarie
1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului Sfântului Dimitrie în
toată Biserica Ortodoxă Română.
☺ Sfântul Dimitrie
Basarabov a fost numit „cel Nou” pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul
de Mir (Sfântul Dumitru de la Salonic), martirizat în anul 306 şi prăznuit
pe 26 octombrie – atât la ortodocşi,
cât şi la catolici.
☺ Sfântul Dimitrie
cel Nou (Basarabov) este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română pe 27 octombrie.
MĂNĂSTIREA de la BASARABOVO
(Mănăstirea Sfântul Dimitrie cel Nou / Basarabov)
În dreapta, un pic
expus, trecem pe o brână şi urcăm câteva trepte strâmte,
săpate în stâncă. Iaca de ce:
În locul unde se
află azi Mănăstirea de la Basarabovo, viaţa monahală a început înainte de
secolul al XII-lea. Sihaştrii trăiau în chiliile din peşterile săpate în
stâncile calcaroase.
Complexul monahal se
întindea odinioară pe toată valea râului Lom, până la Ivanovo (vezi un
pic mai jos).
După ce teritoriul
bulgar a intrat sub dominație otomană, mănăstirile de piatră au căzut în
paragină.
Singura care a
devenit din nou activă în zonă, în secolul trecut, este Mănăstirea de la
Basarabovo.
Mănăstirea
de la Basarabovo este singura săpată în stâncă încă funcţională din Bulgaria. Aici se ţin slujbe sâmbăta şi duminca.
Mănăstirea actuală
constă într-o bisericuţă zidită în Peştera
Sfântului Cuvios Dimitrie – construită în 1865, şi cu ajutor românesc – şi
câteva chilii săpate în stâncă.
Ca
să ajungi aici, ai de trecut proba
celor muuuuulte trepte (48 la număr).
Râul Lom
Umbre
Mică istorie
☺ Familia
Basarabilor deţinea satul Basarabov(o) şi împrejurimile acestuia.
Mănăstirea
Basarabov a fost ctitorită de soţia Ţarului Ioan Alexandru al Bulgariei,
Teodora, fiică a lui Basarab I (Basarab Întemeietorul), primul domnitor al Ţării Româneşti (1310-1352).
☺ Aşa cum am spus
mai sus, Mănăstirea Basarabov a adăpostit,
timp de cinci veacuri, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov).
☺ Mănăstirea a ars
în timpul Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Din biserică erau furate
atunci peste 60 de icoane valoroase.
☺ În 1937, ieromonahul
Hrisant s-a aşezat într-o chilie şi a început restaurarea complexului monastic.
CA SĂ ŞTII...
Cum ajungeţi la Basarabovo?
Treceţi
graniţa pe la Giurgiu, încadraţi-vă pe DN 5 / E 85, apoi pe DJ 501, până la
Basarabovo.
☺
Din Bucureşti până la Basarabovo sunt aproximativ 80 km;
☺
Din Giurgiu până la Basarabovo sunt aproximativ 20 km;
☺
Din Ruse până la Basarabovo sunt aproximativ 10 km.
☺ Preţ vinietă
/ taxă drum Bulgaria: 5 euro (aproximativ 22 de lei) vinietă săptămânală – cea
mai mică;
☺ Taxă pod peste Dunăre, Giurgiu-Ruse: 13 lei
autoturism 8+1 locuri.
Toate tarifele de trecere peste Podul Prieteniei
sunt afişate AICI.
!!! Nu se plăteşte taxă de intrare la Mănăstirea Sfântul Dimitrie
Basarabov.
Două cuvinte despre Complexul monahal
rupestru de la Ivanovo – fără fofografii, că nu am ajuns la faţa locului.
☺
Din Ruse până la Ivanovo sunt 20 de kilometri,
iar între Basarabovo şi Ivanovo –
10 kilometri.
☺ Complexul
monahal, aflat la 32 de metri faţă de nivelul apei, a fost întemeiat de
Ioachim, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare.
☺ Cele aproximativ
40 de biserici și 300 de chilii au fost locuite din 1220 până în secolul al
XVII-lea. Din păcate, foarte puține s-au păstrat astăzi.
☺ Frescele din
biserică (secolele al XIII-lea și al XIV-lea) sunt considerate simboluri ale
artei medievale bulgare.
☺ Pe pereţii uneia
dintre chilii sunt scrijelite dovezi că Ţarul bulgar Ivan Terter (ani de domnie
1279-1292) s-a retras aici pentru a-şi petrece ultimele zile din viaţă.
☺ Complexul monahal – bisericile săpate
în stâncă – de la Ivanovo a fost
inclus, în 1979, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
☺ Taxă intrare biserică Ivanovo: 4 leva.
Povestea zilei nu se încheie aici.
Imediat am plecat în „Oraşul Ţarilor”, Veliko Tărnovo.
Revin cu poveşti. Şi cu fotografii!
Am planuit o vizita aici,fara a fixa data.Este bine cand te documentezi inainte.Tu ne dai toate detaliile pe tru care sunt recunoscatoare.Numai bine!
RăspundețiȘtergereMă bucur din suflet că informaţiile de aici vă sunt de folos!
ȘtergereSă aveţi o călătorie minunată! Şi să treceţi şi pe la Ivanovo!
Cu drag,
Ioana
Foarte frumoasa postare! Felictari! :)
RăspundețiȘtergere