War Horse/Calul de luptă (2011, cu Jeremy Irvine, Emily Watson). EPOPEEA UNUI CAL

Geniul lui Steven Spielberg răzbate prin fiecare secvenţă din acest film înduioşător.

Vizual, War Horse e mai mult decât o încântare.

Culorile triste ale războiului contrastează cu verdele pătrunzător din debutul filmului.

War Horse e ca un BASM... CU RĂZBOI.

Un cal, Joey, stârneşte ataşamentul profund al unui băiat.

Apoi, al unei fete, al unor soldaţi - fie ei de partea bună sau de partea rea.

Iar calul, la rându-i, are o relaţie specială cu companionul lui din război, un armăsar negru superb, tot dintr-o rasă superioară.

Într-o zonă rurală a Angliei, în comitatul Devon, Joey e un cal de rasă, brun, cu o pată albă în frunte, care se naşte şi creşte sub ochii adolescentului ALBERT (Jeremy Irvine - eu l-am văzut în rolul principal din cea mai recentă ecranizare Great Expectations/Marile speranţe, 2012, cu Helena Bonham Carter, dar şi în tristuleţul Now Is Good, 2013, alături de Dakota Fanning).

În ciuda dificultăţilor financiare ale familiei, tatăl lui Albert (Peter Mullan, Trainspotting/Din viaţă scapă cine poate, 1996, şi seria Harry Potter) cumpără armăsarul licitând împotriva moşierului său.

Mama lui Albert (Emily Watson, care apare şi în recenta ecranizare a volumului Hoţul de cărţi) dezaprobă total gestul soţului, făcut (şi) sub impulsul acoolului.

Femeia îşi înţelege însă bărbatul şi îl iubeşte aşa cum e, fiindcă băutura îi alungă durerea fizică (şi psihică) din războiul în care bărbatul a luptat în Africa de Sud. Neputinţa de a realiza mai mult.

Hoţul de cărţi - Markus Zusak. SUPRAVIEŢUITOAREA LIESEL

Editura: Rao

Anul apariţiei: 2011 (prima ediţie)

Titlul original: The Book Thief (cartea a apărut pentru prima dată în Australia, în 2005)

Am citit cartea aceasta înainte ca toată lumea să înceapă să vorbească despre ea. Am amânat să scriu, pentru ca ideile să se aşeze un pic.

Toată frenezia a pornit de la apropierea LANSĂRII CINEMATOGRAFICE a Hoţului de cărţi ÎN ROMÂNIA (28 februarie 2013).

În ciuda dimensiunii (peste 500 de pagini), Hoţul de cărţi se citeşte uşor.

Autorul foloseşte propoziţii scurte şi o mulţime de paragrafe.

Stilul este cel care l-a consacrat pe autor (în cele patru volume publicate anterior) - poetic, în care metaforele au locul lor bine stabilit.

Dar nici asta nu înseamnă că lectura este greoaie.

CE VREA SĂ ZICĂ AUTORUL

Markus Zusak a declarat într-un interviu că a intenţionat să arate şi o ALTĂ LATURĂ A GERMANIEI NAZISTE: „... existau şi copii rebeli care nu respectau regulile şi oameni care îi ascundeau pe evrei în casele lor” - pentru „Sydney Morning Herald”.

Acţiunea începe în 1939, în Germania nazistă. Într-un oraş fictiv din apropierea München-ului, Molching. Pe Strada Himmel - care înseamnă Rai (Cer) în limba germană.

Se ard cărţi, evreii sunt persecutaţi, miroase a război.