Poveşti despre cărţi

Am nevoie să citesc pentru a mă scutura de cât mai multă realitate. Citesc pentru a împrumuta un pic de magie din pagini mirosind a... carte. În parte, citesc şi pentru a atinge magia din personaje, acţiune, autor. Ca şi cu filmele.

Doar că la cărţi TOTUL ţine de IMAGINAŢIA fiecăruia.

Într-o librărie mă cufund în altă lume, fermecată. Parcă ies hipnotizată de acolo. Mai ales dacă e aranjată cu stil - chiar dacă am văzut unele volume şi în altă parte, MAGIA vine şi din decor.

Recomandarea lunii - Cerere în călătorie. 6.000 km pe jos până la Ierusalim, fără niciun ban

Editura: Philobia

Anul apariţiei: 2014

Titlul original: Un chemin de promesses (cartea a apărut pentru prima dată în Franţa, în 2008)

*Recomandarea lunii nu e musai un serial, aşa cum a fost cazul în aprilie, cu Shameless.

Cerere în călătorie este a doua carte pe care o citesc despre o călătorie lungă până la Ierusalim fără a folosi mijloacele tradiţionale de transport de azi.

Prima carte despre care vorbesc este Drumul spre Ierusalim de Genevieve Duboscq. Aceasta a promis în faţa lui Dumnezeu că, în cazul în care copilul ei se însănătoşeşte, va face o călătorie, PE JOS, până la Ierusalim. Genevieve avea probleme la ambele picioare, în urma celui de-al doilea război mondial.

Subiectul „nebun” din Cerere în călătorie

Doi oameni s-au căsătorit. Apoi, au decis să plece în călătorie, pentru a celebra - aşa cum se obişnuieşte - evenimentul.

Numai că aceşti doi francezi au intenţionat să facă CEVA MAI SPECIAL. Şi ce-şi zic ei?

Hai să mergem până la Ierusalim.

Hai să mergem pe jos!

Hai să mergem fără bani! intervine celălalt.

Cărţi 2013 - Topul meu. Biblioteca bloggerului român

Cărţi în aşteptare...

Prima dată m-am apucat de chestia asta cu cele mai cu serialele.

Aşa cum spuneam şi în articolul cu pricina, nu mă dau în vânt după topuri, pentru că fiecare creaţie de acelaşi tip (fie ea carte, film sau serial, în cazul meu) îţi atinge o coardă, nu aceeaşi mereu.

Important e să îţi rămână CEVA... ca să ai cu ce completa spaţiile din... top.

Fiind nouă în blogosferă, nu am intenţionat să iau la „puricat” cărţile din 2013. Mai ales că nu am apucat să scriu decât despre o singură carte în perioada de când am deschis porţile.

În anii trecuţi, nu treceau două săptămâni fără să bifez un volum de beletristică - nu înghit cărţile de auto-educare sau cum le-o mai zice.

Citesc în schimb (auto)biografii, căci mă interesează viaţa unor oameni interesanţi.

Ei... În 2013, m-am lăsat furată de filme şi seriale, de o tură-două-trei de alergare prin parc, iar cărţile au căzut într-un plan secundar. Plus munca... Am reuşit, totuşi, să strecor câte o carte printre. Seara, târziu în noapte şi - în fiecare zi lucrătoare - în metrou, în care îmi petrec circa 45 de minute.

Însă, în 2013, vizitele în librării (ce bine că există Cărtureşti-ul din centrul Bucureştiului!) şi la târgurile de carte au fost la fel de frecvente ca în anii precedenţi. Aşa că... am acumulat... pentru zile negre. Adică ploioase, noroase şi oricât de urât ar fi afară.

Zilele acestea, am dat, sărind din blog în blog, peste o idee care pe mine m-a atras din prima: Biblioteca bloggerului român, iniţiativă în care Chinezu îi îndeamnă pe bloggerii români să raporteze cărţile pe care le-au citit în anul de graţie 2013, din care să-şi extragă preferinţele.