Filme pe paine – C-asa-i in viata! (II)

A WALK IN THE WOODS (2015)

Cum să începi să prezinţi un film cu şi despre Oameni şi Natură? Şi Munţi? Un film care nu numai că te-a binedispus, dar ţi-a făcut un dor nebun de pădure, de verde şi de drumeţit?

Iaca, taman aşa.

Filmul pentru familie - What We Did on Our Holiday (2014, cu Rosamund Pike, Billy Connolly)

Ce-am făcut noi în vacanţă?

Hmmm... nimic special... doar i-am dat foc bunicului şi l-am trimis în larg. ☺☺☺

„Abia aştept să mă întorc la şcoală ca să scriu ce am făcut în vacanţă. Pun pariu că Shona a făcut ceva mai interesant - ca de obicei.”

Nu vă speriaţi, What We Did on Our Holiday nu e un thriller/horror (prostesc).

E o comedie şi dramă deopotrivă - despre relaţii de familie, despre secrete şi micile-mari minciuni (inocente) care le însoţesc. Despre relaţii mai mult sau mai puţin complicate - între copii şi părinţi, între soţi, între fraţi.

Top cărţi 2014 - Biblioteca bloggerului român

De obicei, nu-mi plac topurile – cărţile le citeşti într-o anumită stare de spirit, poţi să vezi altceva peste o anumită perioadă de timp, ceea ce vezi tu bun, „de suflet”, poate să fie „varză” pentru altul. Din „n” motive.

Pentru mine, ideea de carte (film, serial) valoroasă (valoros) este aceea (acela) care îţi transmite ţie ceva, care te relaxează, te face să te simţi bine şi te pune pe gânduri – nu pot să citesc doar ca să fiu „în ton cu lumea” şi să mă îmbăt numai cu scrieri considerate valoroase fiindcă dacă nu fac asta risc să pic de fraieră şi ne-intelectuală.

O să încerc, de dragul campaniei iniţiate de Chinezu, la care am participat şi anul trecut, să dau punctaje cărţilor.

Asta în ciuda faptului că nu suntem la gimnastică sau la patinaj artistic, unde fiecare element este cotat EXACT, iar punctajul final este calculat ca o sumă a acestor elemente prezentate.

Cărţile anului 2014

Am ajuns la a patra retrospectivă pe 2014 – primele au fost dedicate gimnasticii româneşti şi Larisei Iordache (sportului), cea de-a doua a avut ca subiect serialele, apoi v-am POVESTIT despre câteva filme numa’ bune pentru vacanţă.

În 2014 nu mă pot lăuda cu un morman de cărţi. Nu mi-am propus să citesc X cărţi şi să alerg după ţintă.

Mi-am propus, aşa cum îmi propun cu toate – că e film, carte, serial -, SĂ SIMT.

Poveşti despre cărţi

Am nevoie să citesc pentru a mă scutura de cât mai multă realitate. Citesc pentru a împrumuta un pic de magie din pagini mirosind a... carte. În parte, citesc şi pentru a atinge magia din personaje, acţiune, autor. Ca şi cu filmele.

Doar că la cărţi TOTUL ţine de IMAGINAŢIA fiecăruia.

Într-o librărie mă cufund în altă lume, fermecată. Parcă ies hipnotizată de acolo. Mai ales dacă e aranjată cu stil - chiar dacă am văzut unele volume şi în altă parte, MAGIA vine şi din decor.

D’ale vacanţei. Cartea asta îţi va salva viaţa – A.M. Homes

 Editura: Leda

Anul apariţiei: 2007

Titlul original: This Book Will Save Your Life (cartea a fost publicată în SUA în 2006)

Ar trebui ca subtitlul acestei postări să fie „Cartea care te învaţă să trăieşti”, ca să fie o paralelă frumoasă cu „Six Feet Under - Serialul care te învaţă să trăieşti”.

Însă nu are FORŢA Six Feet Under, nu e la fel de PUTERNICĂ.

(Asta nu înseamnă că e de neglijat!)

La fel ca în serialul sus-menţionat, Cartea asta îţi va salva viaţa e DESPRE VIAŢĂ.

Jocul cu moartea există şi în carte, de la asta porneşte practic totul.

D’ale vacanţei. Barefoot 2005 şi 2014 (Nebun, desculţ şi-ndrăgostit)

*După o porţie de aer sănătos în Măgura, Prăpăstiile Zărneştilor şi Cabana Curmătura, vă invit din nou în VACANŢĂ, pentru un film... la dublu.

BAREFOOT (Barfuss) 2005

În ordine cronologică, primul a fost Barfuss (Barefoot), în 2005. Regia, scenariul (în colaborare) şi... interpretarea sunt meritul starului german Til Schweiger.

Filmul este unul DE SUFLET pentru Schweiger, care a lucrat cu mulţi prieteni şi oameni pe care îi admira.

Barfuss (Barefoot) 2005 are la bază o povestire semnată de AMERICANUL Stephen Zotnowski.

About a Boy serialul

 

De curând, s-a încheiat sezonul 1 din unul dintre cele două seriale care mi-au captat atenţia anul acesta - în 2013 am întocmit un fel de Top.

Este vorba despre About a Boy, o adaptare pentru televiziune a filmului omonim din 2002, cu HUGH GRANT ca protagonist, secondat impecabil de Nicholas Hoult, acum iubitul lui Jennifer Lawrence. La rândul său, filmul menţionat are la bază un roman semnat de englezul Nick Hornby.

(The Mindy Project, celălalt serial pe care am început să îl urmăresc în 2014, vine ÎN CURÂND.)

Înainte să adorm - S.J. Watson. Vanatoarea de amintiri

Editura: Trei

Anul apariţiei: 2011

Titlul original: Before I Go to Sleep (cartea a fost publicată în Marea Britanie în 2011)

Deci. Bineînţeles că începem cu un DECI.

Va fi un film după carte.

Lansarea Before I Go to Sleep filmul: 5 septembrie 2014.

Distribuţia Before I Go to Sleep filmul: Nicole Kidman, Colin Firth - a fost protagonist şi într-o ecranizare după un alt scriitor englez pe care vi l-am prezentat, Nick Hornby -, Mark Strong, Anne-Marie Duff (Shameless UK).

Before I Go to Sleep este o producţie 100% Marea Britanie, autorul S.J. Watson fiind britanic. Eu sper să iasă ceva de calitate, având în vedere măcar englezismul.

Regia şi scenariul în aparţin lui ROWAN JOFFE - 28 Weeks Later/După 28 de săptămâni, 2007, cu Jeremy Renner; The American/Americanul, 2010, cu George Clooney.

Producător este celebrul Ridley Scott.

Înainte să adorm CARTEA este o dramă psihologică puternică.

Care te ţine în priză.

În care poţi rezona cu personajul principal.

Amintirile ei pier după 24 de ore.

În fiecare dimineaţă, cineva (AMNEZIA) apasă butonul RESET al vieţii ei.

La Balea Lac a fost carnaval!

Sau... Vreme urâtă, hotel extra

Revin la POVEŞTILE cu Bâlea Lac iarna , după o pauză în două episoade cu Nick Hornby - priviţi  şi vă minunaţi  -, unul dintre autorii dragi sufletului meu, cu serialul Shameless  sau cu bucuria alergării şi a peisajelor din Parcul Tineretului din Bucureşti.

După ce în 2011 am vizitat PENTRU PRIMA OARĂ Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, am făcut o pauză, în care am sărit peste un an.

În 2013, ne-am urnit ceva mai greu, cu vreo 15 zile mai târziu decât în 2011.

Iată-ne aşadar în perioada 12-14 aprilie, într-un miniconcediu ce a inclus din nou o oprire la boxele  Bâlea Lac iarna.

Am urmat în mare parte acelaşi traseu ca în 2011.

Am pornit într-o vineri din Bucureşti.

Cum ziua petrecută în maşină mi se părea aproape pierdută - până în Sâmbăta de Sus sunt aproximativ 250 km -, ne-am dezmorţit picioarele până la Cascada Urlătoarea din apropierea Buşteniului.

A fost o mică aventură.

Nick Hornby - englezul pentru care am... High Fidelity (II)

M-am întors cu poveştile pe care le-am început aici despre unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori contemporani, englezul NICK HORNBY.

În episodul trecut: Adio, dar mai stau puţin aka Turnul sinucigaşilor şi Febra stadioanelor (Fever Pitch).

Azi, în Eu şi Nick Hornby: alte trei cărţi de succes, About a Boy/Totul despre băieţi, High Fidelity, Cum să fii bun plus filmele/serialele aferente şi lungmetrajul An Education, cu scenariul scris de acelaşi Hornby.

Nick Hornby - englezul pentru care am... High Fidelity (I)

 Foto: Wikipedia

Ca să nu vă plictisesc, întrerup foiletonul cu Bâlea Lac iarna (în afara peripeţiilor din 2011, mai am două părţi SAVUROASE!) pentru a-l introduce în scenă pe scriitorul englez Nick Hornby (născut pe 17 aprilie 1957).

Autor de romane, scenarii hollywood-iene, producător, chiar şi... actor - în Fever Pitch 1997. A activat şi în domeniul muzical (la fel ca Haruki Murakami, care a fost proprietarul unui local specializat în jazz). Domeniul muzical i-a folosit lui Hornby drept inspiraţie în scrierile sale, în special în High Fidelity.
Hornby a scris numeroase cronici muzicale - inclusiv pentru „The New Yorker” -, a colaborat îndeaproape cu o trupă rock şi a compus versurile pentru un album al unui artist american.

În afară de beletristică, Nick Horby este autorul câte unui volum cu eseuri despre fotbal (în afara Fever Pitch), muzică plus unul dedicat scriitorilor şi cărţilor.

Nick Horby a primit nominalizări la Oscar şi la BAFTA pentru scenariul filmului An Education/O lecţie de viaţă, 2009, cu Carey Mulligan şi Peter Sarsgaard, inspirându-se din memoriile unei jurnaliste britanice.

Philomena (2013, cu Judi Dench). Care PACAT e mai MARE?

Philomena este una dintre cele mai emoţionante POVEŞTI DE VIAŢĂ pe care le-am urmărit (citite sau transpuse într-un film) în viaţa mea.

Cine a păcătuit mai mult? Care păcat e mai mare, în fond şi la urma-urmei?

O fată nemăritată care a rămas însărcinată ori BISERICA (Catolică), prin slujitoarele sale, călugăriţele de la mănăstire, care au forţat, în anii ’50, în Irlanda, o mulţime de fete (numărul lor ar fi 60.000) aflate în situaţia celei de mai sus - eroina filmului - să trăiască (a se citi „muncească pe brânci”) la mănăstire, să îşi vadă copilul o singură oră pe zi, ca apoi să le fie smuls pentru a fi dat unei familii bogate?

Iar când, peste ani, mama întreba de copil, când copilul (matur) ajungea până la mănăstire să întrebe de originile sale, călugăriţele păstrau secretul... Fiecăruia i se spunea că actele au dispărut într-un incendiu. Ori că persoanei respective i s-a pierdut urma - copilului sau mamei, depinde de situaţie...

Ne pare rău, nu te putem ajuta; nu vrei nişte ceai şi nişte prăjiturele, dacă tot ai bătut drumul până aici?

Totul TOCMAI pentru PĂCATUL de a se desfăta sexual în afara căsătoriei.

Cine pe cine TREBUIE SĂ IERTE?

Călugăriţele pe fete că nu au ascultat de Dumnezeu ori fetele (mature) pe slujitoarele Domnului că le-au furat copiii?

Din PĂCATE, toate evenimentele de mai sus s-au petrecut în realitate.

Femeia, Philomena Lee (interpretată magistral de Judi Dench) nu a purtat ranchiună Bisericii, a rămas o credincioasă practicantă.

Toată povestea a ieşit la suprafaţă atunci când Philomena i-a mărturisit fiicei sale că, în urmă cu fix 50 de ani, a dat naştere unui băiat. În afara căsătoriei. Că i-a fost ruşine de acest fapt. În tot acest timp... Şi că nu a încetat să îl caute...