Trasee:
*Motel Dumbrava, la 12 kilometri
de Băile Herculane – Cheile Tăsnei şi retur
*Coada Lacului Prisăcina (7
Izvoare), la 11 kilometri de Băile Herculane – Cascada Vânturătoarea şi retur
Cum să îţi propui să vii în Mehedinţi pentru două zile şi
să rămâi patru
Am impresia că a trecut o
săptămână, la câtă aventură am înmagazinat în trei zile, în zona Dunării la
Cazane.
Venisem aici doar pentru
priveliştea Cazanelor, de pe Ciucarul Mare (şi Mic). Între timp, am fost momiţi cu sălbăticiile
Ponicovei (lanţul chei – peşteră – cascadă), cu râul Plavişeviţa şi ale
sale cascade, cu Cazanele
Dunării, pe apă sau de sus.
Şi, chiar aşa: Cum să fim la o
aruncătură de băţ (vorba vine!) de Herculane şi să ratăm două dintre cele mai
pitoreşti locuri de aici (şi din România)? Deci, mai rămânem!
Data: 16 mai 2016
Cazare: în comuna Dubova, judeţul Mehedinţi
E ziua în care suntem
singuri-singurei la
Răzvan acasă.
Pe 16 mai se împlinea un an de la
super-aventurile
de la Omu şi fix o lună de la ultima ieşire
montană mare – Lacul Iezer.
Ce mă mai aşteaptă în materie de
aventuri?
De plouat plouă, încă de aseară.
Mi-am lăsat ghetele de munte
afară, pe nişte trepte protejate de un acoperiş minimal. Cică le cream la adăpost. Când colo, picăturile au umplut
la greu încălţările. Capriciile vremii de mai!
Pe unde vrem noi să umblăm azi se
solicită talpă aderentă, iar alte încălţări de gen nu am cu mine. Luăm în
calcul şi umezeala cauzată de precipitaţii.
Am trăit eu seara, noaptea şi
începutul dimineţii cu teama că programul de azi va trebui anulat din pricină
de totoşi – până la urmă, am avut noroc: în cameră, ajutate de un radiator, ghetele s-au vânturat bine! Că tot trecem pe la
Cascada Vânturătoarea. ☺
Nu ne-am trezit prea devreme.
Avem de parcurs vreo 50 de kilometri până la obiective, două dintre minunile
Munţilor Mehedinţi, respectiv ale Munţilor Cernei, în Parcul
Naţional Domogled - Valea Cernei.
Plouă pe drum, plouă în Băile Herculane.
Printre stropi, ne înfiinţăm la
primul traseu de azi – Cheile Tăsnei,
un (alt) loc despre care am tot citit şi răs-citit, văzut şi revăzut fotografii,
care mi-a făcut o poooooftăăăăă! şi
în care n-am pus piciorul. Deocamdată.
Sălbăticia Cheilor Tăsnei – unele dintre cele mai
impresionante din România
Apa care a modelat Cheile, în
calcarele Munţilor Mehedinţi, este pârâul
Tăsna, un afluent al râului Cerna.
Pe wikipedia.ro am găsit denumirea „Tăsna”; în alte surse apare „Tâsna”,
„Ţâsna”, „Tăşna”, „Tâşna” etc.
Ne oprim în dreptul Motelului
Dumbrava, la 14 kilometri de centrul Băilor Herculane, pe partea dreaptă a
râului Cerna, în sensul de mers Băile Herculane – Baia de Aramă (DN 67 D).
Suntem între judeţele Mehedinţi
şi Caraş-Severin – ca reper pentru intrarea în Cheile Tăsnei, găsiţi un
indicator rutier cu limita de judeţ şi un indicator turistic.
Marketing
Se urcă binişor (ca să îndulcesc
„pieptiş”-ul) vreo 30 de minute, ocolind prin
pădure firul Văii Tăsna.
Ploaia asta… şi frigul ăsta… cum înmoaie
ele omul… Hello! Natura-i puţin mai la stânga… lasă visarea!
Pădure, potecă, piatră, râu, rădăcini
Se intră din nou în vale, la ieşirea din pădure, unde ne primeşte o
panoramă de basm, cu wow-uri pe bandă
rulantă. În faţă sunt Valea Cernei şi Munţii Cernei, unde vom păşi peste puţin
timp, la Cascada Vânturătoarea.
Cheile sunt la dispoziţia noastră!
☺ Ştiţi pe ce călcăm
noi acum, de fapt? Pe fosta graniţă dintre Austro-Ungaria şi Regatul României (Ţara
Românească)!
Imaginaţi-vă că pe
aici patrulau grănicerii înainte de 1918...
Pinul negru de Banat ne primeşte acasă la el; creşte numai
în această zonă – Herculane.
Pini aliniaţi şi un mic cocoţ la crucea din lemn, pentru o belvedere „şi
mai şi”
Natura ne spune poveşti. Să n-o întrerupem
Jur, nu vreau să omor pe nimeni! ☺ E doar puţină concentrare, da???!! (De
fapt, ideea era să se vadă crucea dinapoi)
Crucea din lemn a rămas mult în spate – în dreapta şi în centrul imaginii
Una dintre cascadele din Cheile Tăsnei
Zidul de piatră versus zidul de verde
Rădăcini „de piatră”
Coborâm, pe poteca marcată, la
nivelul apei (Tăsna) şi o traversăm de câteva ori – reamintesc, tocmai căzuseră
ploi aproape în fiecare zi. Şi trebuia să te trambalezi de pe o parte pe
cealaltă.
Pinii cei impunători şi „colţii” Cheilor Tăsnei
Din păcate, n-am mai înaintat prea
mult – mai era o oră până sus, în Poiana Tăsnei şi la stâna de acolo, unde se poate
mânca o mămăligă tradiţională, conform „mesajelor” de la baza traseului.
Cu părere de rău, am rămas cu o
nouă restanţă: nu am privit live, aproape
de ieşirea din Chei, moara de apă (Moara Dracilor
sau Moara Dracului) şi cascada pe care şade ’mneaiei – care are 5 metri
înălţime.
☺ De unde legătura cu „cel
negru”? Fiindcă roata ei se învârteşte în
sens invers acelor
de ceasornic.
(sursa: alpinet.org)
Puteţi continua plimbarea pe creasta Munţilor Mehedinţi.
Dacă alegeţi partea de nord-est, ajungeţi pe Vârful
lui Stan (1466 m), cel mai înalt din
Munții Mehedinți; spre sud, aveţi privilegiul de a admira crovurile din
Mehedinți (Poienile de sus ale Cernei).
☺ Dacă aveţi ceva timp la
dispoziţie, combinaţi traseul prin Cheile Tăsnei cu o vizită în cătunele izolate Scărişoara şi Ineleţ.
Puteţi merge pe
urmele Alexandrei.
Finalul nostru în Cheile Tăsnei
Cascada Vânturătoarea, cu debit (aproape) maxim
Ne mutăm pe stânga râului Cerna,
un kilometru mai jos spre Herculane, pentru
una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din România.
Trecem podul peste apă şi imediat
după ce ocolim câteva gospodării luăm în piept serpentinele, pentru o oră şi
peste 400 de metri de căţărare.
Indicator inedit (marcaj cruce roşie ☺)
„Amfiteatrul”, peretele Vânturătoarei – belvedere
Belvedere în partea opusă „amfiteatrului”, cu podul peste Cerna (jos) şi
Munţii Mehedinţi (vizavi), din care tocmai ne-am întors
În august anul trecut Cascada
Vânturătoarea ni se prezenta cam departe de faima ce îi însoţea toate
descrierile – era un firicel, abia perceptibil – vezi
AICI.
Fireşte că mi-am jurat să revin în plină perioadă de
„înflorire a apei”. Bifat! ☺
În drumul spre sol, şuvoiul de
apă se loveşte de un prag intermediar în stâncă, de 5-6 metri. Astfel, apa este
vânturată (împrăştiată), de la 40 de metri
înălţime, în particule fine, paralel cu peretele stâncos. Iar vântul îşi face
şi el datoria de... vânturare şi... duş.
Nu cred să fi ratat vreun unghi
al căderii de apă.
Nu m-am mai aventurat în sus, ca
să vază ochiu’ meu unde se formează exact Cascada Vânturătoarea. Da’ mai vin eu
aici... !
☺ Dacă ţii morţiş să fii martor
atunci când apa se aruncă în gol, ia-o în continuare pe potecă, în dreapta
peretelui, până dai de un pârâiaş şi de Vârful
Piatra Galbenă (1005 m altitudine), de unde se iveşte şi o panoramă a Văii
Cernei.
Priviţi cu atenţie în dreapta imaginii, jos. Nu e de „wow!-wow!-wow!” ce
face omul acela?!
Mă vedeţi?
Mare mai e...!
Omul susţine stânca ☺
Iarna, în locul în care cade apa, se formează un imens bloc de
gheaţă, ca un cilindru sau bazin de gheaţă care înghite cascada – vezi imagini
AICI.
La revedere!
Mai multe despre Cascada
Vânturătoarea – inclusiv date tehnice
– am scris AICI:
Floră, faună...
Supravieţuire
Natura rezistă! (verdele a renăscut din uscăciune)
Am fi vrut să prindem în
itinerariul zilei o vizită la/pe Podul
lui Dumnezeu. Ocolul părea, însă, inutil, la 130 de kilometri dus-întors.
☺ Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele) este unicul
pasaj natural rutier funcțional la nivel național, fiind o rămăşită a Peșterii
Podului.
Este cel mai mare pod natural din
România și al doilea ca mărime din Europa - are 30 de metri în lungime, 13 metri
lățime, 22 de metri înălțime și 9 metri grosime.
INDICATOARE.
Altitudini, durată
☺ Cruce albastră: Motelul Dumbrava, la 12 kilometri de ieşirea din
Băile Herculane, din DN 67D km 14 – Cheile Tăsnei (altitudine maximă: 500 m, în
Poiana Tăsnei) noi am mers 2 ore
dus-întors
În total, sunt 3 ore (3 kilometri) până la stâna
din Poiana Tăsnei.
Traseul complet cruce albastră se
opreşte la Costeşti şi se întinde pe o lungime de 9,6 kilometri.
Diferenţă de nivel: 770 m.
☺ Cruce roşie: Coada Lacului Prisăcina (7 Izvoare), la 11 kilometri
de ieşirea din Băile Herculane, din DN 67D (270 m) – Cascada Vânturătoarea (710
m) 1 oră
Traseul complet cruce roşie de
pe podul de la coada Lacului Prisăcina până în Poiana Cicilovete (1142 m altitudine) se întinde pe o lungime
de 3,7 kilometri şi face legătura cu traseul de creastă din Munţii Cernei.
Diferenţă de nivel: 934 m.
De la Cascada Vânturătoarea mai
sunt 2-3 ore.
Din Poiana Cicilovete se poate
continua pe creastă (bandă roşie);
apoi, pe triunghi albastru, se
ajunge în centrul vechi din Băile Herculane.
Per ansamblu,
traseul din Cheile Tăsnei şi cel spre Cascada Vânturătoarea sunt accesibile
tuturor – cu recomandarea de a fi echipat (echipaţi) cu
bocanci/ghete de munte şi, eventual, beţe de trekking, care să ajute în prima
parte – ascensiunea prin pădure.
Puteţi merge în Cheile Tăsnei şi
la Cascada Vânturătoarea în orice anotimp, cu precauţii iarna (şi după ploi în serie).
!!! Atenţie la vipere,
în special în perioadele călduroase !!!
SURSE de APĂ
Puţine – din apa Tăsnei şi
dintr-un izvor situat la capătul Cheilor Tăsnei; din Cascada Vânturătoarea.
Cel mai bine este să fiţi
preventivi şi să veniţi aprovizionaţi cu apă de acasă.
☺ Informaţii complete despre toate traseele din Parcul Naţional
Domogled - Valea Cernei găsiţi AICI.
☺ Dacă sunteţi în zona Herculane,
daţi o fugă până în Cheile Corcoaiei,
săpate de râul Cerna – accesul se face tot pornind din DN 67D. Cheile Corcoaiei
sunt scurte (300 de metri) şi... mai mult decât spectaculoase.
Ia priviţi!
Imagini exceptionale cu Cascada Vanturatoarea! Felicitari!
RăspundețiȘtergereNumai cu cascada?! :) (glumesc!)
ȘtergereEu una abia aştept să revin în Cheile Tăsnei, să le parcurg până la capăt - pentru alte peisaje-spectacol!
Ioana
Am un filmuleţ interesant pe pagina mea cu Cascada Vânturătoarea! Merită să fie văzut!
RăspundețiȘtergereUn link se poate, vă rog?
ȘtergereE o mare aiureală că roata de la Moara Dracilor se învirte învers.(moara s-a prăbușit î nprimăvara2019)
RăspundețiȘtergereEste o moară cu cuitura (roata cu pale) pe dreapta și cu ax vertical. Apa care vine pe ierugă(canalu de aducțiune) lovește palele la ora 9.Simplu și tehnic restul e marketing
(vezi Morile de apa din Rudaria)
Eu aşa am citit, în mai multe surse, cu sensul invers acelor de ceasornic. Mulţumesc pentru explicaţie!
ȘtergereNu s-a refăcut / reconstruit moara? Parcă era o strângere de fonduri în acest sens...