Soare şi culoare în Bucureşti (Poveştile Cişmigiului)

Nu râdeţi, mai stau şi prin Bucureşti. ☺

Şi, când vremea nu e potrivnică, iau la colindat parcurile. De fapt, le-am luat împreună cu Adi – tura foto de toamnă-iarnă o puteţi viziona AICI, iar pentru fotografiile din iarna albă, îngropată în nămeţi, aşezaţi-vă comod AICI.

Era aprilie, după o ploaie zdravănă, în apropierea casei, în Parcul Tineretului, când Adi se lăuda cu un gât „un pic” înţepenit.

Şi era înainte de tura la canioanele şi cascadele din Bulgaria, despre care n-am apucat încă să vă povestesc. Ca un mic preview, ne-am murat bine... dar şi când s-a limpezit atmosfera...! Ce-au mai văzut ochii noştri...

Tot în primăvară am luat un pic la picior Parcul IOR (Parcul Titan; oficial, Parcul „Alexandru Ioan Cuza”)... cu câteva ore înainte de a pleca pe traseul cu brânduşe până la Lacul Iezer.

Două sclipiri de apus

Cum se vede Luna din Herastrău? Eram în zona debarcaderului secundar – cel de traversare spre debarcaderul mare.

Natura îşi pregătea dinainte veşmintele aurii...

Tot în zona Herăstrău am încercat ceva - mai altceva. În altă zi. În ziua finalei Simonei Halep de la Roland Garros – pe care am urmărit-o pe un ecran amplasat în parc.

Am ieşit parc, am mers pe lângă „turnurile gemene” de la Romexpo, am încercat să înţelegem ceva ☺ din monumentul „Aripi”, amplasat în în Piaţa Presei Libere în memoria celor care s-au jertfit împotriva comunismului.

În fine, ne-am plimbat pe marginea Lacului Băneasa – amenajat pe râul Colentina – unde am stat la poveştile tinereţii ☺ lui Adi, cu cele trei ştranduri dinainte de 1990.

Dimineaţa devreme în Cişmigiu

În drumul spre serviciu, pe Adi l-a cucerit limpezimea culorilor din Parcul Cişmigiu. Şi, ia ghiciţi!, ca să meargă lanţul, ne-a cucerit şi el pe noi cu... arta... ăăă, cu ce vedeţi mai jos.

☺ Cişmigiul este cea mai veche grădină publică din Bucureşti.

Parcul se află pe lista monumentelor istorice din Capitală.

În 1779-1780, Alexandru Ipsilanti (1725-1807), domnitorul Ţării Româneşti (1774-1782; 1796-1797; 1786-1788 domnitorul Moldovei) îl desemna pe „Marele Cişmegiu” - şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului - să construiască două cişmele în Bucureşti. Una dintre acestea a fost aşezată înspre Strada Ştirbei Vodă, pe locul grădinii de astăzi.

Balta care a luat naştere era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea cișmelei sus-menţionate și-a ridicat o reședință „Marele Cişmegiu”.

Din cauza inundațiilor aproape anuale, nivelul Lacului Cișmegiu creștea până la Cercul Militar de astăzi.

În 1830, generalul Pavel Kisseleff (1788-1872) dispunea secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Era în vremea lui Gheorghe Bibescu (1804-1873; ani de domnie 1843-1848).

Lucrările au demarat abia în 1847, când era chemat peisagistul Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena.

Domnitorul Barbu (Dimitrie) Știrbei (1789-1869; ani de domnie: 1849-1853 şi 1854-1856) a avut un rol important în ceea ce înseamnă Grădina Cişmigiu. El a hotărât săparea unui heleșteu și construirea unui canal de legătură cu râul Dâmbovița.

În 1852, se realiza împrejmuirea grădinii cu uluci (scânduri groase) şi erau montate 100 de „canapele” fără rezemătoare, din lemn de stejar, lungi de un stânjen (aproximativ doi metri).

Inaugurarea oficială a Grădinii Cişmigiu s-a făcut în 1854.

☺ În 1882, Cişmigiul a fost iluminat electric.

☺ Cândva, în Parcul Cişmigiu se găsea o micuţă grădină zoologică. Animalele au fost scoase treptat, considerându-se că îngrijirea lor costă prea mult.

☺ În 1943 s-a amenajat în Parcul Cişmigiu Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români.

☺ Un alt punct de reper în Grădina Cişmigiu îl reprezintă „La Cetate” – ruinele unei mânăstiri ctitorite de Logofătul Văcărescu în 1756; din incinta acesteia pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei şi care pornea din zona primei bolţi de lângă stradă.

Ca orientare, „La Cetate” se găseşte în apropierea intersecţiei Străzii Schitu Măgureanu cu Strada Ştirbei Vodă.

Din păcare, ruinele se află astăzi într-o stare jalnică.

☺ Nu uitaţi să treceţi pe la Izvorul lui Mihai Eminescu, pe care îl găsiţi la ieşirea spre Strada Ştirbei Vodă!

☺ De pe historia.ro aflăm că chioşcul aflat la ieşirea spre Bulevardul Regina Elisabeta a fost primul chioşc de ziare din Bucureşti. Îl puteţi admira în varianta restaurată/refăcută.

☺ În sud-estul Grădinii Cişmigiu admiraţi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.

☺ Iarna, Lacul Cişmigiu se trasformă în patinoar.

Un mic album istoric:

Iulie a fost luna în care n-am ieşit pe munte decât în finalul ei – tura de relaxare pe Jepii Mici şi de la Cruce până în Sinaia.

Cum materialul aceasta încearcă să facă abstacţie (cât se poate ☺) de munte, vă invit prin coloritul florilor, în tihna după-amiezii şi prin magia apusului, în Parcul Tineretului şi împrejurimi.

Zoom spre Hotelul Intercontinental

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.