După vizita
ceţoasă şi ploioasă pe Olimp, după o baie în mare în limpezimea din Skiathos,
a venit rândul să explorăm unul dintre cele mai importante obiective turistice
ale Greciei şi unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pământ.
Cronologic, era cu câteva ore
înaintea plimbării
nocturne la Castelul veneţian de la Platamon(as).
Data: 24 septembrie 2016
Cazare: în staţiunea Nei Pori, Grecia
Aş vrea eu ca titlul de mai sus
să fie o metaforă – e doar traducerea ad literam a termenului Meteora: „mijlocul cerului”, „suspendat
în aer”, „sus în ceruri”.
De fapt, ce e Meteora?
Un complex de mănăstiri ortodoxe,
situat în centrul Greciei (vedeţi mai jos cum ajungeţi exact aici), în regiunea
Tesalia, între Munţii Koziaka şi Antihasion - mănăstiri cocoţate pe stânci.
Este a doilea centru ortodox ca
importanţă din Grecia, după Muntele Athos.
☺ Din 1988, complexul de
mănăstiri Meteora este înscris în lista
Patrimoniului Mondial UNESCO.
Stâncile de la Meteora
Cele aproximativ 1000 de stânci
de gresie sunt unice în lume. E o
pădure impresionantă de pietre.
S-au născut în eră
terțiară - prima parte a mezozoicului, acum 60 de milioane de ani.
Ajung la o înălţime de aprovimativ
400 de metri (măsuraţi de la nivelul albiei râului Pinios) şi au aproximativ
600 de metri altitudine (de la nivelul mării).
Cum s-au format?
Datorită unui con în formă de
deltă, constituit din pietre de râu și nămol, care se vărsau în vechiul lac tesalic. După separația geologică a Munţilor
Olimp și Osa, apele lacului au găsit ieșire la Marea
Egee prin Valea Tembi. Prin eroziune, acest masiv în formă de deltă s-a
scindat în pietre și stânci uriașe compacte.
(sursa: wikipedia.org)
Istoria vieţii monahale de la Meteora
Peşterile din vecinătatea Meteorei
au fost locuite constant încă fin cele mai vechi timpuri.
Primele menţiuni legate de
religie la Meteora datează din secolul al XI-lea,
când existau deja monahi în zonă. Ei trăiau în grote săpate în stâncă.
Primele mănăstiri datează din secolul
al XIV-lea.
Fondatorul comunităţii
monahale de la Meteora este considerat călugărul Atanasie, care venea de la
Muntele Athos.
Pe una dintre cele mai înalte stânci ale Meteorei, acesta
– ajutat de alţi călugări – a început construcţia unei mănăstiri. Era ceea ce
se va numi ulterior Marele Meteor (Megalou Meteorou),
Mănăstirea Schimbarea la Faţă.
De fapt, în acele vremuri, stânca pe care a fost ridicată
mănăstirea purta numele Platilithos („piatră lată”). Atanasie ar fi numit-o
„Meteor”, deoarece arăta ca şi cum ar fi fost supendată între cer şi pământ. De
atunci, întregul complex se cheamă „Meteora”.
Au urmat ridicarea celorlalte mănăstiri ale complexului, şi
(la mijlocul secolului al XVI-lea) apogeul dezvoltării lor – ca număr de călugări
şi ca bogăţie; printre donatori s-au numărat şi voievozi români.
Secolul al XVII-lea a adus declinul
celor 21 de mănăstiri de la Meteora: o parte au
fost părăsite, iar unele au fost distruse sau deteriorate în timpul războaielor
cu otomanii şi în al Doilea Război Mondial, când au fost ocupate de trupele
hitleriste.
☺ În trecut, fiindcă nu existau
căi de acces la mănăstirile de la Meteora, aprovizionarea
se realiza în mod inedit, cu ajutorul unui scripete, cu funii şi coşuri, pe
care călugării le coborau pentru a fi umplute de negustorii de la poalele
stâncilor.
Călugării şi pelerinii urcau la
mănăstiri cu aceste plase şi pe trepte mobile din lemn, legate cu frânghii. Cu
ajutorul scărilor suspendate din sfoară au fost aduse şi materialele necesare
construcţiei aşezămintelor de pe stânci.
„Instrumentele” vechi se păstrează
În anii 1920 au fost
săpate în stâncă scările actuale, ce permit un acces ușor la fiecare
mănăstire.
☺ Prima femeie care a sosit în complexul Meteora a fost Regina Maria a României, în martie 1921 – întreaga poveste o puteţi citi AICI.
☺ Prima femeie care a sosit în complexul Meteora a fost Regina Maria a României, în martie 1921 – întreaga poveste o puteţi citi AICI.
Prima oprire, venind dinspre
oraşul Kalambaka (Kalabaka), o facem la punctul
de belvedere.
Cele dintâi imagini sunt ale
celui mai importante mănăstiri, Marele Meteor / Mănăstirea Schimbarea la Faţă.
Natura asta...
Cele 6 mănăstiri locuite (funcţionale) de la Meteora
Dintre cele 21 de mănăstiri care
existau în trecut pe stâncile Meteora, astăzi doar 6 dintre ele au rămas
funcţionale / locuite.
În interiorul lor puteţi admira
numeroase manuscrise (multe dintre ele rare), icoane valoroase, diverse obiecte
bisericeşti şi frescele din fiecare biserică – multe dintre ele originale.
Mănăstirea Schimbarea la Faţă (Marele Meteor / Marea Meteoră)
Gresie cât cuprinde! Ne amintim de Mănăstirea
Corbii de Piatră, una dintre cele mai vechi de pe teritoriul României.
Mănăstirea Schimbarea la Faţă este construită la 613 m
altitudine (stânca are 415 de metri înălţime),
fiind prima de la Meteora în ceea ce priveşte mărimea și vechimea. Construcţia
a fost finalizată în 1388 și restaurată în 1483 și 1552.
Aşa cum aminteam mai sus,
ctitorul Marelui Meteor este considerat călugărul Atanasie.
Biserica Schimbarea la Faţă,
biserica centrală a mănăstirii, este cea mai veche şi impunătoare din întreg
ansamblul Meteorelor.
În secolele XVI-XVIII, perioada
de maximă înflorire, la Mănăstirea Schimbarea la Faţă vieţuiau aprovimativ 300
de monahi şi eremiţi (pustinci).
Culoare
şi tunel de acces către vârful stâncii, la mănăstire
Fiecare cu nivelul lui
Vedere
din balcoanele Mănăstirii Schimbarea la Faţă către Mănăstirea Varlaam
Către terasa / belvederea bisericii centrale
De sus
Nu ştiu unde se duce nenea de pe cablu...
Pe lângă obiectele de cult de
preţ, în interior aveţi ocazia să vedeţi bucătăria călugărilor, sala de mese,
un butoi imens pentru păstrarea vinului sau a apei.
Expoziţie de cranii. Sunt ale
călugărilor care au trăit cândva la Marele Meteor.
Satul Kastraki, văzut de la Marele Meteor
Mănăstirea Varlaam (Mănăstirea Tuturor Sfinţilor)
Stânca
pe care este situată are 373 de metri înălţime. Este a doua
mănăstire ca mărime din complexul Meteora.
Mănăstirea Varlaam şi Mănăstirea
Schimbarea la Faţă (Marele Meteor)
Observaţi podul ce leagă cele două stânci?
Primul
locuitor al stâncii este considerat călugărul Varlaam, care a construit câteva
chilii şi bisericuţa „Sfinţii Trei Ierarhi”, în jurului anului 1350. După
moartea lui Varlaam, timp de 200
de ani nu a mai locuit nimeni aici. În 1541, doi frați călugări au reconstruit
pe ruine lăcaşul de cult menţionat mai sus, şi au ridicat alte biserici.
Loc de rugăciune – spital (în secolul al XVI-lea) – azi „adăpost” de
suveniruri
Cum e să fii în aer?
Invers: Marele Meteor, surprins
de la Mănăstirea Varlaam
Mă-re-ţie!
Mănăstirea Rousanou, privită de la „Varlaam”; şi un piticot în Ţara Uriaşilor
☺ Din punct de vedere
arhitectural, Mănăstirea Varlaam se aseamănă cu mănăstirile de pe Muntele
Athos.
Mănăstirea
Rousanou
Primul locuitor s-ar fi numit
Rousanos, însă nu s-au păstrat documente care să ateste acest fapt.
O altă legendă este că primul ctitor s-a născut în satul Rosana din Câmpia
Tesaliei – de aici numele.
Surse istorice precizează că
semne ale vieţii monahale de aici sunt consemnate în 1288, în timpul vieţii călugărilor
Nicodim şi Benedict. Însă Rousanou a
început să funcţioneze ca o comunitate la mijlocul secolului al XVI-lea, în
1545, atunci când au fost alipite
alte construcţii celei vechi.
Mănăstirea
Rousanou, situată între Mănăstirea Varlaam şi Mănăstirea Sfânta Treime, este
construită pe trei niveluri. Este renumită pentru frumuseţea frescelor pictate.
În zilele noastre este mănăstire
de călugărițe – una dintre cele două de acest fel de la Meteora. În celelalte
slujesc călugări.
☺ Ca particularitate, aici se
găseşte o grădină interioară deosebită.
Se poate ajunge la Rousanou şi pe o potecă marcată, prin
pădure. Durează 10-15 minute.
Mănăstirea
Sfânta Treime
Sau
mănăstirea de pe stânca ascuţită, cum i-am zis eu.
Este a treia ca vechime de la
Meteora, fiind atestată din 1362. Construcţia bisericii principale s-a
finalizat în 1476; lăcaşul a fost zidit în 18 ani.
Se spune că a fost nevoie de 70 de ani pentru a urca materialele de construcţie în vârful stâncii!
În partea superioară, acolo unde
se află Mănăstirea Sfânta Treime, stânca
are o suprafață de 1000 de metri pătraţi – inclusiv puțin pământ arabil.
Din ce am citit, atmosfera de
aici este (şi mai) specială, „Sfânta
Treime” situându-se ceva mai departe de celelalte mănăstiri – sunt mai
puţini turişti şi e linişte.
☺ Să vă mai povestesc ceva: În
1981, o parte dintre filmările producţiei din seria
James Bond „ For Your Eyes
Only” au fost realizate aici.
Mănăstirea
Sfântul Ștefan
Pe locul unde se găseşte azi
mănăstirea a funcţionat cea mai veche aşezare monahală de la Meteora, „fondata”
– în anul 1192 – de sihastrul Ieremia.
Mănăstirea
Sfântul Ștefan este cea mai accesibilă pentru pelerini şi are aspect de
cetate. Suprafața stâncii pe care este
construită are 7500 de metri pătraţi.
Se poate ajunge la ea din două
direcţii: din satul Kastraki sau din oraşul Kalambaka.
Spre deosebire de celelalte
mănăstiri, în trecut accesul la „Sfântul
Ștefan” se realiza mai uşor – exista un pod mobil ce unea stânca
mănăstirii de dealul de vizavi, Koukoula. În prezent, este instalat un pod fix,
de 8 metri lungime, până la intrarea în mănăstire.
Cândva, era cea mai bogată
mănăstire de la Meteora.
Biserica a fost grav avariată de
nazişti în al Doilea Război Mondial; ulterior, a fost abandonată. De
reconstrucţie s-au ocupat câteva călugărițe. Din 1961, „Sfântul Ștefan” este mănăstire de călugărițe – una dintre cele
două de acest fel de la Meteora. În celelalte slujesc călugări.
☺ La Mănăstirea Sfântul Ștefan se află degetul mijlociu de la mâna
stângă a Sfântului Ioan Botezătorul (sursa:
crestinortodox.ro)
Mănăstirea
Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul Nicolae „Odihnitorul”)
(sursa: wikipedia.org)
Amplasarea Mănăstirii Sfântul
Nicolae Anapafsas ăn complexul dela Meteora – stânga, jos
Este cel mai aproape de satul
Kastraki.
Se pare că pe stânca de 85 m
înălțime au existat locuitori încă din anii 1200, iar numele ar proveni de la
cel care a contribuit financiar la clădirea lăcaşului vechi.
Biserica actuală a fost clădită
la începutul secolului al XVI-lea, pe ruinele vechiului lăcaş, şi se găseşte la
primul etaj al mănăstirii – din cauza îngustimii stâncii, construcția mănăstirii a fost făcută pe înălțime.
☺ Mănăstirea se află destul de jos, însă accesul se face după urcarea unei
pante bunicele.
!!! ATENŢIE! Pentru a ajunge la
fiecare mănăstire, trebuie să urcaţi mai multe trepte (şi un pic de potecă),
aşa că aveţi în primul rând grijă cu ce vă încălţaţi. Apoi, vedeţi cum staţi cu
condiţia fizică. ☺
Atunci când paşii vă poartă la
Marele Meteor, înarmaţi-vă cu răbdare – aglomeraţia este la ordinea zilei!
Marele Meteor este cea mai vizitată mănăstire a complexului.
☺ La Meteora există şi 15 mănăstiri în ruină şi nelocuite de călugări.
Dintre ele, Mănăstirea
Caligrafilor se află pe cea mai înaltă stâncă de la Meteora.
☺ Peste trei milioane de oameni
vizitează anual Meteora.
Un asemenea obiectiv de seamă pe
harta turistică a lumii nu avea cum să nu atragă comerţul – veţi da de numeroase
magazine de suveniruri, atât în exteriorul, cât şi în interiorul mănăstirilor.
☺ Că îmbrăcămintea la intrarea în
mănăstiri trebuie să fie decentă – picioarele şi umerii acoperiţi – nu se pune
problema.
Însă, ca femeie, nu ai voie să
intri decât în fustă/rochie. Dacă te-ai îmbrăcat în pantaloni, şi ei şi lungi,
lângă casa de bilete te serveşti cu o bucată de material lunguţ, de legat în
jurul taliei.
Am urcat la numai două dintre
cele şase mănăstiri ale Meteorei – Schimbarea la Faţă (Marele Meteor) şi
Varlaam, primele ca mărime.
Am avut la dispoziţie o oră şi
jumătate să vizităm Complexul Meteora – noi ne-am lungit la două ore. Chiar şi
aşa, m-am simţit fugărită, în micul... maraton meteoric.
De ce? Fiindcă unii din grup se
grăbeau la plajă. Şi, cum majoritatea decide...
Când în jur e atâta frumuseţe,
farmec şi toate superlativele de pe acest pământ... mă rog, fiecare cu
priorităţile lui.
La
întoarcerea spre Nei Pori, în Kalambaka, ne-am oprit la un magazin(-atelier) de
icoane, de unde se pot achiziţioana şi cărţi, DVD-uri, tablouri, ceramică
tradiţională, magneţi de frigider şi... altele, ca să nu zic kitsch-uri. O vizită suvenirică de o oră. Biiine, în
afacere sunt implicaţi şi români...
La întoarcere, spre Nei Pori
Mmmm...
ca o mică răzbunare, în timp ce eu
serveam care mai salate, tzatziki, fructe de mare şi toate cele, s-a lăsat bine friguleţul. Ia
poftiţi baie în mare! ☺ Sunt rea, ştiiiiu!
Cum ajungi la Complexul de mănăstiri Meteora?
☺ Din oraşul Kalambaka (Kalabaka,
240 m altitudine) sunt 5 kilometri până la complexul de mănăstiri Meteora.
Şi mai aproape de Meteora se află
satul
pitoresc Kastraki – în cazul în care doriţi să vă cazaţi acolo.
☺ Din capitala Greciei, Atena, sunt
350 km pe şosea; accesul se poate face şi cu trenul sau autobuzul, până la
Kalambaka.
☺ Din Salonic sunt 235 km pe
şosea; accesul se poate face şi cu trenul sau autobuzul, până la Kalambaka.
☺ Din Bucureşti până la Kalambaka
sunt 885 km.
!! ATENŢIE ! Dacă
veniţi din Bucureşti, trebuie să treceţi prin Bulgaria – despre taxele de drum
pe care le aveţi de plătit v-am povestit AICI.
În Grecia, taxele
diferă de la o autostradă la alta – nu se plăteşte vignetă (ca în România sau
Bulgaria), aşa că parcurgerea oricărui drum care nu e inclus în categoria
„autostradă” este liberă. Se taxează,
însă, la trecerea podurilor şi a tunelurilor importante.
TARIFE şi program Complexul de mănăstiri Meteora
☺ Taxa vizitare: 3 euro/persoană la fiecare mănăstire
Programul de vizitare a Mănăstirii Schimbarea la Faţă (Marele Meteor) este 9-17
în perioada aprilie - octombrie şi 9-15 în perioada noiembrie - martie.
În fiecare marţi este închis (şi
miercuri, iarna).
Programul de vizitare a Mănăstirii Varlaam este 9-16 în perioada aprilie -
octombrie şi 9-15 în perioada noiembrie - martie.
În fiecare vineri este închis (şi
joi, iarna).
Programul de vizitare a Mănăstirii Sfânta
Treime este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 10-16 în
perioada noiembrie - martie.
În fiecare joi este închis.
Programul de vizitare a Mănăstirii Rousanou
este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 9-14 în perioada noiembrie - martie.
În fiecare miercuri este închis.
Programul de vizitare a Mănăstirii Sfântul
Nicolae Anapafsas este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 9-16
în perioada noiembrie - martie.
În fiecare vineri este închis.
Programul de vizitare a Mănăstirii Sfântul Ştefan este 9:00-13:30 şi
15:30-17:30 în perioada aprilie - octombrie şi 9:30-13:00 şi 15:00-17:00 în
perioada noiembrie - martie.
În fiecare luni este închis.
☺ Dacă doriţi să vizitaţi toate
cele şase mănăstiri, ideal ar fi să vă rezervaţi
două zile, pentru a nu a trăi senzaţia „pe fugă”. Sau să veniţi
dis-de-dimineaţă.
Aaaahhh, alea două ore de care am
tras la maximum chiar nu-s suficiente pentru bogăţia aproape nepămâneană de la
Meteora.
Faceţi-vă timp şi pentru apusul la Meteora! Şi p-ăsta l-am ratat... din
motivele de mai sus.
NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele” şi
Blu Daniel.
extraordinar ce au construit cu atata truda acei calugari!
RăspundețiȘtergereAproape că rămâi fără cuvinte în faţa unei/unor asemenea realizări!
ȘtergereNumai când am citit de cei 70 de ani de urcare pe stâncă a materialelor de construcţie pentru „Sfânta Treime" (o viaţă de om!), m-a luat cu fiori...
o adevarata minunatie
RăspundețiȘtergere...a lumii
ȘtergereMagic! Multumesc!!!!!!
RăspundețiȘtergereMulţumesc şi eu, pentru toate vizitele!
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereMinunat! Mulțumesc!
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult!
Ștergere