Nu am văzut până acum foarte multe filme nominalizate
la Oscar sau Globul
de Aur – am o lună să recuperez.
Am reuşit să parcug câteva mari din 2014, însă nu destule pentru a încropi un material
specific...
De curând, am dat peste Frumoasa şi Bestia
varianta franceză din 1946, sub
impulsul celei
mai noi ecranizări a basmului, cu Vincent
Cassel şi Léa Seydoux.
Ca să fiu în ton, am strâns mai jos un grupaj de
trei filme franţuzeşti recente şi bine cotate – unul chiar cu nominalizare la Oscar
2015 – care au reuşit să îmi atingă sufletul.
Sunt două drame (psihologice) şi o comedie.
Două sunt coproducţii, Belgia-Franţa-Italia (în
cazul Deux jours, une nuit, 2014) Franţa-Germania (în cazul Jeune
& jolie, 2013); la Qu’est-ce qu’on a fait au Bon
Dieu? (2014) e Franţa pură.
TRADUCERI
ÎN ROMÂNĂ (şi engleză):
☺ Două
zile, o noapte - Deux jours, une nuit; în engleză „Two Days, One Night”
☺ Tânără şi
frumoasă - Jeune & jolie; în engleză „Young
& Beautiful”
☺ Cu ce
ţi-am greşit noi, Doamne? - Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?; în engleză
„Serial (Bad) Weddings”
DEUX JOURS, UNE NUIT (2014)
Deux jours, une nuit, cu un buget subţire, estimat la
7 milioane de euro, a reprezentat propunerea Belgiei la Oscar 2015.
Însă nominalizarea a venit din altă parte, într-un
fel ca o surpriză – Marion Cotillard, aflată la a
doua sa prezenţă printre actriţele de Oscar, după La môme/La vie en rose (2007); a câştigat în 2008.
Abia
revenită dintr-un concediu medical, Sandra (Marion Cotillard, care a trebuit să vorbească franceza belgiană pentru acest film) află că nu mai are un loc de
muncă.
Cu
ce îşi va mai susţine familia?
Singura
speranţă a femeii sunt cei 16 colegi ai ei – conducerea fabricii de panouri
solare unde lucrează Sandra este de acord ca ea să rămână la muncă numai dacă
îşi convinge colegii să renunţe la primele în valoare de 1000 de euro fiecare!
Sandra
are la dispoziţie un singur weekend (două
zile şi o noapte) pentru a vorbi
direct cu cei 16 implicaţi. Într-un fel, să-şi... cerşească locul de muncă.
Să-i determine pe cei 16 să voteze
pentru ea, nu pentru ei!
Dar
cine renunţă atât de uşor la o aşa sumă?
Sandra înghite pastile după pastile, iar starea
depresivă (din cauza căreia şi-a luat liber de la serviciu) tinde să i se
agraveze. Staţi liniştiţi, Deux jours, une nuit NU e un recital
al unei nebune, medicamentele o ajută să se menţină pe linia de plutire.
Sandra este susţinută până în pânzele albe de soţul iubitor.
Oamenii la uşa cărora bate se află într-o situaţie
financiară similară ei - nu îşi permit să le scape printre degete cei 1000 de
euro.
Iar ea nu îşi permite să îi scape printre degete
un loc de muncă.
Inima celor 16 este împărţită între ei, situaţia
lor şi Sandra:
„Ar fi un dezastru pentru mine dacă majoritatea te-ar
susţine, dar sper, pentru binele tău, că o vor face. Scuze.”, îi spune unul dintre ei, cu lacrimi în ochi.
De la renunţări nenumărate, alternate cu un şoptit „hai, că se poate!”, „hai, că
merge, o să fie bine” (o să îmi păstrez locul de muncă”, Sandra trece la un
categoric „DA, vreau să lupt, fiindcă ştiu că voi reuşi!”.
La final, personajul lui Marion
Cotillard îţi va stârni toată admiraţia.
Nu spun mai mult, pentru că stric tot
farmecul filmului.
Marion Cotillard nu trece printr-o schimbare
radicală de fizic cum a făcut-o pentru turul de forţă din La môme - e mai aproape de ea naturală; nu în totalitate,
că doar e actriţă!
Pentru mine, subiectul din Deux jours, une nuit a
fost mai lângă suflet decât cel din din La
môme/La vie en rose, deşi mă încântă oricând un film biografic, iar Edith
Piaf este o legendă.
☺ Fraţii belgieni Jean-Pierre Dardenne şi
Luc Dardenne (scenarişti, producători şi regizori) au avut ocazia să lucreze la
Deux jours,
une nuit pentru prima oară cu o vedetă – Marion Cotillard.
De asemenea, cei doi Dardenne au avut de-a face în premieră cu un
protagonist non-belgian.
POVESTEA REALĂ DIN SPATELE „ DEUX JOURS, UNE NUIT”
La
începutul anilor 2000, Jean-Pierre şi Luc Dardenne citeau despre un caz care
s-a petrecut într-o fabrică din Franţa, caz asemănătoar celui prezentat în Deux jours, une nuit.
Puţin
mai târziu, au auzit despre ceva similar ce a avut loc şi în Belgia natală,
Italia şi SUA.
PREMII
Deux jours, une nuit a fost lansat la Cannes, pe 20
mai 2014, cu ocazia binecunoscutului festival. A participat în competiţie,
primind o nominalizare la Palme d’Or – pentru fraţii Dardenne.
☺
Este a şasea producţie a celor doi belgieni nominalizată la marele trofeu; din păcate, a fost şi prima dată când
nu au câştigat nimic la Cannes.
Asta
deşi majoritatea celor prezenţi pe Croazetă au apreciat prestaţia lui Marion
Cotillard, văzând-o triumfătoare la categoria Cea mai bună actriţă.
☺ Singurul
film al fraţilor
Dardenne pe care l-am vizionat până acum
este La
gamin au vélo/Băiatul cu bicicleta (2011, cu Cécile de France).
La
BAFTA (premiile se acordă pe 8 februarie), Deux jours, une nuit este nominalizat pentru cel mai
bun film într-o limbă diferită de engleză.
☺ Despre cea mai importantă
recunoaştere de care a avut parte Deux jours, une nuit am pomenit în
deschiderea prezentării filmului.
MARION
COTILLARD ŞI OSCARUL
Mulţi, foarte mulţi apreciază că Julianne Moore (în Still Alice; am văzut şi
eu sensibila poveste) are cele mai mari şanse la câştigarea Oscarului 2015 pentru Cea mai bună
actriţă în rol principal, acolo unde „candidează” şi Marion Cotillard.
Dar
actriţa franceză este autoarea unor
poveşti interesante despre Oscar:
☺ Este
prima şi singura acttriţă care a câştigat râvnita statuetă pentru rol principal
într-un film vorbit în limba franceză.
Sophia Loren a luat şi ea Oscarul într-o producţie vorbită în altă
limbă decât engleza – pentru La ciociara (1960).
Cotillard şi Loren sunt singurele premiante în filme de limbă
non-engleză.
☺ Marion Cotillard este
doar a doua franţuzoiacă laureată cu Oscar pentru rol principal, după Simone Signoret - Room at the Top/Drumul spre înalta societate,
1959.
Fiica
lui Simone Signoret (1921-1985), Catherine Allégret, actriţă şi scenaristă, a
interpretat rolul bunicii lui Edith Piaf în La môme - cel pentru care Cotillard a primit Oscarul!
☺
Ceilalţi cinci actori care au, la fel ca Marion Cotillard, cel puţin două nominalizări la
Oscar pentru filme străine, sunt italienii Marcello Mastroianni şi Sophia
Loren, suedeza Liv Ullmann, spaniolul Javier Bardem şi franţuzoiaca Isabelle
Adjani.
JEUNE & JOLIE (2013)
Am urmărit Jeune & jolie, filmul lui
François Ozon (regie şi scenariu) cu puţine ore înainte de plecarea în concediul
2014 şi nu am apucat să scriu despre el. Apoi, au venit altele...
VARA,
adolescenta Isabelle (Marine Vacth)
este dezamăgită de prima sa experienţă sexuală.
TOAMNA,
fata decide să-şi exploreze sexualitatea prin intermediul... prostituţiei. O face... din plăcere, nu pentru bani!
Elegantul
Jeune &
jolie propune o analiză psihologică minuţioasă, însă nu uită să se concentreze
şi asupra acţiunii.
☺
În rol secundar o veţi întâlni pe Charlotte Rampling.
PREMII
La fel ca Deux jours, une nuit de mai sus, Jeune & jolie are o
nominalizare la Palme d’Or - François Ozon.
Şi Jeune & jolie a avut premiera la
Cannes, pe 16 mai 2013.
La César (premiile naţionale franceze), protagonista Marine
Vacth a fost declarată „cea mai promiţătoare actriţă”.
QU’EST-CE QU’ON A FAIT AU BON DIEU? (2014) - Cu ce ţi-am greşit noi, Doamne?
Cu
ce am greşit eu să trebuiască să scriu asemenea titlu kilometric?! ☺
Claude
(Christian Clavier – din seriile Vizitatorii şi Astérix şi Obélix) şi Marie sunt însăriţi şi ţin mult la religia lor catolică. Se străduiesc să
fie „deschişi la minte”.
Cel
mai important, Claude şi Marie au patru
fete.
Alesul inimii primeia îi dă peste cap pe părinţii sus-menţionaţi.
Abia
se obişnuiesc cu situaţia că, hop!, se mai mărită o fată!
Cu
un alt neavenit!
Până
acum, avem aşa: un musulman, un evreu şi... un chinez!
Ca
în BASMELE
copilăriei, a rămas o singură fată – ultima speranţă.
Reiese
o comedie drăguţă, ca de vacanţă,
de
relaxare.
O
comedie (spumoasă) gustată de public.
PRECIZARE:
Urmăriţi trailer-ul de mai jos până la
minutul 1:10, ca să nu vă strice eventuala surpriză a vizionării!
*Alte filme franţuzeşti pe
blog:
Deux jours une nuit vreau sa-l vad si eu pentru Marion Cotillard. Imi si place de es si sunt si curioasa avand in vedere ca e nominalizata la Oscar. Am auzit si de Qu'est-ce qu'on a fait au Bon Dieu, vorbeau niste cunostinte de el. Acum m-ai facut si tu curioasa :))
RăspundețiȘtergereToate cele trei filme spun povesti interesante.
ȘtergereJeune & jolie e fin şi elegant - nu te lua după partea cu sexul; Deux jours, une nuit atinge probleme sociale delicate, iar „titlul ăla lung" e o comedie super-relaxantă, în care nu se amestecă pic de dramă.
Vizionare plăcută, mai ales că nu trebuie să aştepţi subtitrarea :)
Ioana